La ce evoluţii religioase să ne așteptăm în 2019

591

Anul 2018 nu a fost un an cu mari schimbări din punct de vedere religios, însă a continuat trendurile observate recent: privatizarea religiei și disoluţia bisericilor ca instituţii în ţările dezvoltate, dar o prezenţă tot mai mare a discursului religios pe scena politică. Ce ne rezervă 2019? Religion News Service a stat de vorbă cu teologi, lideri religioși și cu alţi experţi pentru a afla.

Anul acesta putem să ne așteptăm să vedem o și mai accentuată politizare a religiei. Anul 2019 marchează o nouă majoritate camerală în SUA, care promite să schimbe ordinea politică de la Washington, ceea ce probabil va reactiva baza evanghelică a președintelui Trump. Totodată, pe măsură ce tot mai multe femei intră în politică, iar mișcarea egalităţii de gen ia amploare, este de așteptat ca dezabateri despre drepurile reproductive ale femeilor, inclusiv avortul, să devină probleme naţionale care să incite sfera religioasă, crede Dalia Fahmy, profesor de știinţe politice la Universitatea din Long Island. În Europa, Brexitul va avea consecinţe în ce privește graniţa cu Irlanda de Nord, ceea ce ar putea suscita iarăși probleme din partea naţionaliștilor irladenzi, majoritatea catolici extremiști.

Arhiepiscopul Joseph D’Souza, președintele Consiliului Creștin Indian, ne avertizează să ne ţinem ochii aţintiţi la Asia de Sud în 2019, unde naţionalismul religios este pe val și ameninţă libertatea de exprimare și minorităţile politice. Identitatea religioasă a unei persoane devine un „test litmus” pentru drepturi cetăţenești în această regiune. Anul acesta vor avea loc alegeri generale și este de așteptat ca tensiunile să crească. Însă peste tot în lume se poate observa cum valul populist a dus la ridicarea mișcărilor politice de dreapta, care își găsesc justificări de sorginte naţionalistă și religioasă.

Este de așteptat ca discursuri religioase să apară tot mai des și în dezbaterea cu privire la încălzirea climei și poluare, pe măsură ce situaţia se înrăutăţește, iar iniţiativele politice lipsesc. Este părerea mai multor experţi că toate aceste provocări politice, sociale și de mediu vor duce la apariţia unei mișcări interconfesionale care va lansa un apel profetic pentru schimbarea stilului de viaţă modern și rezolvarea problemelor care trec de graniţe: protejarea libertăţiilor religioase, protejarea mediului, protejarea refugiaţilor.

În același timp, este un moment în care discursul politic și social fragmentează bisericile ca instituţii religioase, pe măsură ce tot mai multe persoane refuză să se alinieze cu ceea ce percep a fi „evanghelismul alb”, de dreapta, imperialist, capitalist, și cer instituţii religioase progresiste. Era digitală a distrus monopolul pe care instituţiile istorice – politice, religioase, academice – l-au avut asupra formării opiniei publice, iar biserica va trebui să se adapteze rapid sau să dispară din acest peisaj, spune președintele Congresului Liderilor Creștini din SUA. Și este și momentul în care credincioșii progresiști trebuie să treacă de lamentarea exprimată prin vorbe și să vină cu soluţii, atrage atenţia Greene-Hayes, doctorand în religie la Universitatea Princeton.