societate

„#SELFCARE” pentru creștini

Conceptul de „selfcare”, înţeles ca totalitatea metodelor prin care fiecare înţelege să își rezolve singur problemele emoţionale și să își gestioneze anxietăţile, a devenit o adevărată mișcare în ultimii doi ani, ce are în spate o întreagă industrie pregătită să ne facă viaţa mai ușoară și mai confortabilă. Pentru creștini, această tendinţă s-a dovedit a fi destul de problematică – a-ţi face viaţa mai ușoară se bate cap în cap cu indicaţiile biblice de a ne „purta crucea” în fiecare zi, însă nevoia de a gestiona cumva stresul și anxietăţile tot mai pregnante este reală.

Ziua în care copiii protestează pentru un viitor respirabil

Era o zi ploioasă de noiembrie, în Stockholm, Suedia. Îmbrăcată cu o pelerină galbenă și echipată cu mănuși și căciulă, Greta Thunberg, 15 ani, stătea singură în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă pe care scria: „Greva școlii pentru climă.” Astăzi, Greta conduce mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care pe 15 martie organizează cel mai mare protest al tineretului global de până acum.

Evadare din Neverland: Cum să nu te lași consumat de un idol

Documentarul Leaving Neverland (HBO), care spune povestea a doi dintre bărbaţii care l-au acuzat pe superstarul Michael Jackson de abuz sexual în formă continuată, va ajunge probabil să fie definitoriu pentru industria entertainmentului de astăzi, dar și pentru societate în general.

Rolul protestantismului în dezvoltarea culturii și civilizaţiei românești

„Din codru rupi o rămurea / Ce-i pasă codrului de ea! / Ce-i pasă lumii întregi / De moartea mea!”

Lumea din afară și bulele din minţile noastre

Poate că Platon a fost printre primii care au gândit astfel, dar în sociologia modernă Walter Lippmann este cel care a rămas în istorie pentru ideea că oamenii nu au acces la realitate în toată complexitatea ei, ci operează cu imagini pe care și le construiesc singuri despre această realitate.

La ce evoluţii religioase să ne așteptăm în 2019

Anul 2018 nu a fost un an cu mari schimbări din punct de vedere religios, însă a continuat trendurile observate recent: privatizarea religiei și disoluţia bisericilor ca instituţii în ţările dezvoltate, dar o prezenţă tot mai mare a discursului religios pe scena politică. Ce ne rezervă 2019? Religion News Service a stat de vorbă cu teologi, lideri religioși și alţi experţi pentru a afla.

Românii – Creștini și invidioși

„Nu este nevoie de diavol ca să pierim, ajunge că ne invidiem unul pe altul”. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Întrebare: „Oare americanii presupun în...

Un referendum cu bătăi… de cap

Întotdeauna procesul de lărgire a sferei drepturilor omului a fost complex și contencios. Pe măsură ce noi drepturi ies în faţă, altele sunt afectate. Protejarea împotriva discriminării pe baza orientării sexuale a prezentat provocări legate de libertatea religioasă și autonomia bisericii, mai ales acolo unde homosexualitatea este inacceptabilă fiindcă intră în conflict cu valorile religioase și tradiţionale unei naţiuni.

„Nu voi mai munci atât!” Începe să se audă strigătul angajaţilor epuizaţi

„Toată lumea se strânge după muncă... să mai muncească niţel. Vii și tu?”, era mesajul unei ilustraţii populare a artistului P.C. Vey din 2008. Zece ani mai târziu, gluma încă rezonează cu cei mai mulţi dintre noi.

Exerciţiu de civilitate

Aţi merge cu un autobuz al cărui șofer este un musulman aflat în postul Ramadanului? Un ministru din Danemarca e de părere că șoferul musulman pune în pericol viaţa celorlalţi, pentru că, fiind nemâncat, nu e în deplinătatea forţelor fizice când conduce autobuzul.

Creativitatea în secolul acceleraţiei

„Milioane de oameni obișnuiţi, normali din punct de vedere psihologic vor avea de făcut faţă unei coliziuni bruște cu viitorul. Mulţi cetăţeni ai celor mai bogate și mai avansate naţiuni, din punct de vedere tehnologic, din lume vor găsi că e din ce în ce mai greu să ţină pasul cu schimbările neîncetate care caracterizează vremea noastră.” (Alvin Toffler, Șocul viitorului, 1970)

Timpul în care toată lumea urăște pe toată lumea

Cu toţii am trecut prin momente de reverie, când ne-am imaginat cum ar fi dacă ne-am întâlni faţă în faţă cu vreun politician sau persoană oficială cu care nu suntem de acord (cel puţin). Ce i-am spune? Ce i-am face? Am încerca să o convingem în mod civilizat că greșește? Sau doar ne-am exprima liber frustrările, încercând cumva să o pedepsim?