Etichetă: societate

Într-un timp caracterizat de neliniști, nesiguranţe și anxietate cvasigeneralizată, manierele în care înţelegem să avem grijă de viaţa noastră emoţională și de sănătatea noastră mintală îmbracă tot mai des forma unor tendinţe care vin și pleacă în valuri, multe luând cu ele banii, timpul și speranţele noastre și lăsându-ne într-o stare cel puţin la fel...

Catastrofe naturale, criză financiară, pandemii, războaie și tulburări sociale – toate lovind societatea într-o succesiune din ce în ce mai rapidă – ne conștientizează de vulnerabilitatea noastră.

Privind vieţile unor oameni, nu poţi să nu te întrebi dacă nu sunt cumva făcuţi din alt „material” decât noi, majoritatea. Curajul în faţa provocărilor, rezilienţa, viziunea şi realizările lor sunt atât de impresionante, încât imaginaţia te poartă spre cum ar arăta lumea dacă pasiunea lor ar fi multiplicată.

„Milioane de oameni obișnuiţi, normali din punct de vedere psihologic vor avea de făcut faţă unei coliziuni bruște cu viitorul. Mulţi cetăţeni ai celor mai bogate și mai avansate naţiuni, din punct de vedere tehnologic, din lume vor găsi că e din ce în ce mai greu să ţină pasul cu schimbările neîncetate care caracterizează...

Se spune că inteligentul și cinicul Talleyrand[1], diplomat francez și preot catolic ulterior laicizat, îi spunea lui Napoleon, atunci când acesta îi cerea să conceapă un mesaj politic: „Sire, mie daţi-mi ideea, că argumentele le găsesc singur...” Dacă în politică o asemenea atitudine intelectuală dovedește cinism și lipsă de scrupule, să ne imaginăm ce consecinţe...

„Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii” (Romani 12:18).

La finalul anului 2015, 62 de persoane deţineau o avere egală cu cea a jumătăţii sărace a lumii, adică a aproximativ 3,5 miliarde de oameni[1]. Un astfel de semn de egalitate absurd nu este, din păcate, singular şi demonstrează încă o dată unde a ajuns nedreptatea într-o societate care se consideră pe culmea progresului.

Motto: „Tot capul este bolnav și toată inima suferă de moarte! Ţara vă este pustiită, cetăţile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. Mai-marii tăi sunt răzvrătiţi și părtași cu hoţii, toţi iubesc mita și aleargă după plată; orfanului nu-i fac dreptate și pricina...

Când o jaluzea neridicată devine un SOS trimis de cei obișnuiţi să trăiască singuri, dar se tem să moară în singurătate, ceva s-a modificat fundamental într-o societate care nu demult preţuia valoarea relaţiilor umane.

Istoria nu arată ca în filmele de la Hollywood. Oricât de truistică ar putea suna afirmaţia, ea încă este o surpriză, cel puţin parţială, pentru mulţi, care își imaginează că, deși istoria nu e chiar ca în filme, e totuși destul de aproape de reprezentările dramatice.

Oamenii care nu ar da niciodată un pumn altcuiva au, de obicei, o puternică prejudecată – consideră că ar recunoaște imediat individul periculos, inteligenţa criminală, mincinosul fără scrupule, infractorul, dictatorul, torţionarul, călăul etc.

Sigur te-ai întâlnit cel puţin o dată cu persoane care au o încredere naivă în oameni. Sau poate că ești una dintre ele. În general, aceste persoane sunt asociate un nivel mai scăzut de inteligenţă. Cercetători de la Universitatea Oxford au publicat un studiu care contrazice această părere.

„Una dintre cele mai grave boli pe lumea asta este să nu însemni nimic pentru nimeni.” (Maica Tereza) Duminică seara, televiziunile și-au întrerupt programul obișnuit...

Vorbind despre condiţia umană cu un umor autocritic și poate autoironic, unul dintre popularele cântece gospel americane rezumă o nefericită combinare a reperelor în viziunea creștină. Titlul imnului este „This Old House” („Casa cea veche”) și în esenţă afirmă: „Nu ne permitem să reparăm casa cea veche” întrucât „mergem acasă la Domnul.”

„Dovada faptului că în univers există civilizaţii inteligente este că nu ne-au contactat pe noi”, îmi spunea cineva. O reflecţie ce pare rezonabilă, chiar dacă e mai degrabă ironică, când te gândești la agitaţia din jur.

Una dintre cele mai des auzite povești de adormit antreprenorii ambiţioși din zilele noastre este aceea că, dacă muncești mult, vei avea mult.

La începutul anilor 1900, un fermier american de rând producea destulă mâncare pentru a hrăni o familie de 5 persoane. Astăzi, un fermier american și-ar putea îndestula familia și încă 100 de persoane, în medie. Cu toate acestea, la nivel global riscăm să intrăm în imposibilitatea de a hrăni o populaţie în creștere. Cum am...

Secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, prezent la un simpozion pe tema libertăţii religioase organizat în cadrul ambasadei Statelor Unite la Vatican, a avertizat că „în ciuda atâtor eforturi depuse pentru promovarea și reîntărirea dreptului fudamental la libertate religioasă, ceea ce vedem este o continuă degradare a acestui drept în lume”.

Conceptul de „selfcare”, înţeles ca totalitatea metodelor prin care fiecare înţelege să își rezolve singur problemele emoţionale și să își gestioneze anxietăţile, a devenit o adevărată mișcare în ultimii doi ani, ce are în spate o întreagă industrie pregătită să ne facă viaţa mai ușoară și mai confortabilă. Pentru creștini, această tendinţă s-a dovedit a...

Era o zi ploioasă de noiembrie, în Stockholm, Suedia. Îmbrăcată cu o pelerină galbenă și echipată cu mănuși și căciulă, Greta Thunberg, 15 ani, stătea singură în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă pe care scria: „Greva școlii pentru climă.” Astăzi, Greta conduce mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care pe 15 martie organizează cel mai...

Documentarul Leaving Neverland (HBO), care spune povestea a doi dintre bărbaţii care l-au acuzat pe superstarul Michael Jackson de abuz sexual în formă continuată, va ajunge probabil să fie definitoriu pentru industria entertainmentului de astăzi, dar și pentru societate în general.