5 motive pentru care pacea între Hamas şi Israel se lasă aşteptată

102

Cu cât eforturile de încheiere a unei păci între Israel şi gruparea palestiniană Hamas se intensifică, cu atât războiul devine mai sângeros. Ieri, în pofida vizitei secretarului de stat Hillary Clinton în Israel, a negocierilor purtate prin meditatorii egipteni şi a promisiunilor de ambele părţi, încetarea focului s-a lăsat aşteptată.

În concluzie, războiul continuă şi astăzi, în paralel cu negocierile. Timpul presează şi niciuna din tabere nu este dispusă să înceteze prima focul. Şi, deşi există propuneri pentru un nou armistiţiu, condiţiile puse de taberele aflate în conflict par inacceptabile. Ce face însă ca pacea să fie amânată şi care sunt factorii care diferă în comparaţie cu alţi ani?

Cele două mize ale războiului

Pe de o parte, guvernul israelian cere dreptul de a opera în continuare în teritoriile arabe în scopul prevenirii unor noi atacuri. Cererea poate părea legitimă la prima vedere, dar ea înseamnă de fapt că statul evreu nu este dispus să renunţe la controlul din afară al Fâşiei Gaza.

Pe de altă parte, scopul principal pentru statele arabe şi cele musulmane nu este obţinerea unui armistiţiu pentru a încheia cele şase zile de vărsare de sânge în Gaza, ci încetarea ocupaţiei israeliene, a declarat marţi secretarul general al Ligii Arabe, Nabil al-Arabi.

Scopul organizaţiei islamice militante fundamentaliste Hamas, care în limba arabă înseamnă „entuziasm", este înfiinţarea unui stat palestinian islamic, iar manifestul său original militează pentru distrugerea statului Israel.

Cele 5 motive ale amânării încheierii păcii

Primul motiv care conduce la o amânare a păcii este rolul schimbător al Egiptului, ca negociator principal. Egiptul din vremea lui Hosni Mubarak a fost acceptat de ambele tabere ca fiind un negociator de încredere. Însă acum, din cauza faptului că partidul ce se află acum la conducerea ţării, Frăţia Musulmană, este un partid islamic, balanţa se înclină în favoarea palestinienilor. Nu doar că între Hamas şi Frăţie există legături vechi, dar Hamas este chiar un vlăstar al Frăţiei. De aceea, israelienii au reţineri în a aceepta un acord, ceea ce face ca negocierile să stagneze.

Al doilea motiv al amânării este transformarea Fâşiei Gaza dintr-o gaură neagră într-o intersecţie diplomatică. Ani de zile, Hamas şi palestinienii au fost izolaţi şi priviţi ca duşmani ai Occidentului, împreună cu aliaţii lor (Iranul, Siria şi Hezbollah din Liban). Vizitele din partea oficialilor occidentali erau foarte rare. Peste noapte însă, Palestina a primit vizita unor lideri de top, precum emirul Qatarului, ministrul de externe al Tunisiei şi o delegaţie a Ligii arabe. În plus, secretarul general al ONU, generalul Ban Ki-moon, se află la Cairo pentru negocieri. Toate acestea îi fac pe palestinieni încrezători în susţinerea internaţională, de care au fost lipsiţi până acum.

Al treilea motiv pentru care pacea se lasă aşteptată este aria mai mare de acţiune a armamentului militar. În conflictele anterioare, ambele tabere aveau o libertate de acţiune limitată. Acum însă, rachetele palestiniene primite din partea Iranului pot ajunge la Tel Aviv sau Ierusalim fără nicio problemă, ceea ce constituie – simbolic şi psihologic – o ameninţare mult mai mare din partea Hamas.

În schimb, israelienii beneficiază de Iron Dome, un radar foarte performant, cu o eficacitate de 90% în distrugerea rachetelor în timp ce acestea se află încă în zbor. Sistemul de radare a fost construit cu resurse şi fonduri americane.

Un al patrulea motiv pentru care negocierile stagnează este lipsa unui proces de obţinere a păcii. În ultimii ani, negocierile de pace în zonă au fost practic inexistente. Singurele negocieri diplomatice au loc atunci când apare un conflict armat, dar acestea nu garantează – aşa cum s-a văzut – o pace pe termen lung.

Ultimul motiv care conduce la o întârziere a încheierii păcii este implicarea tot mai slabă a Statelor Unite ale Americii. Atât înainte de acest conflict, cât şi prin vizita lui Hillary Clinton, SUA şi-au reafirmat poziţia de susţinere a Israelului. Însă Hamas este considerat de Occident o grupare teroristă şi câtă vreme nu ameninţă propriile graniţe, nu reprezintă un pericol prea mare. În consecinţă, este foarte posibil ca SUA să lase rezolvarea acestui conflict în mâna grupărilor din Orientul Mijlociu şi să se implice efectiv puţin sau deloc.