Am putea avea vreodată ţigări sănătoase?

1989

Industria tutunului a încercat zeci de ani la rând să vină cu o alternativă nedăunătoare a ţigărilor. Nu a reușit. O analiză BBC urmărește firul roșu al acestor tentative și al rezultatelor lor.

Tutunul este singurul produs legal care, consumat în conformitate cu regulile de folosire, ucide. Aceasta, spun jurnaliștii de la BBC, este o veche zicătoare printre reprezentanţii sectorului de sănătate publică.

În aceste condiţii nu este surprinzător că producători de tutun au încercat să construiască o ţigară care să nu fie dăunătoare pentru sănătate. Rezultatele au fost până acum slabe, însă speranţele pentru viitor au rămas. Există șanse să se inventeze „ţigara sănătoasă"?

„Cred că este foarte puţin probabil," spune Stephen Hecht, profesor la Universitatea Minnesota și cercetător în cadrul Centrului acesteia privind Cancerul. Fumul de ţigară conţine un cocktail complex de cel puţin 4.000 de substanţe chimice, între care despre 70 se știe că sunt carcinogene. Nimeni nu a fabricat, spune Hecht, „o ţigară care să scadă semnificativ conţinutul de astfel de substanţe și să obţină ceva ce oamenii încă mai vor să fumeze." În plus, subliniază profesorul „nu avem niciun indiciu că un astfel de lucru ar fi posibil".

Tentative nereușite

O listă a încercărilor istorice de a dezvolta o ţigară nedăunătoare cuprinde eșecuri precum ţigara care filtra fumul carcinogen printr-un filtru fabricat dintr-un material care favorizează cancerul (azbest), sau ţigara care încălzea tutunul, nu îl ardea și avea gust de sulf, cărbune sau plastic ars.

Succesul este greu de atins câtă vreme rezolvarea problemei nu ţine de un singur pas de producţie. Chiar și simpla consumare a frunzelor de tutun este toxică, întrucât plantele absorb metale sau derivaţi de metale precum arsenicul și cadmiul din fertilizatori sau din solul în care cresc. Apoi, cilii de pe frunze pot capta particule toxice din aer, inclusiv elemente radioactive precum poloniul-210.

Industria a produs în anii '60-'70 ţigări cu un conţinut scăzut de gudron, pe care le-a promovat ca versiuni „mai sănătoase" ale ţigării obișnuite. Răspunsul consumatorilor a fost unul contrar intenţiei trâmbiţate de producători, fiindcă ţigările fără gudron aveau și nicotină mai puţină, iar consumatorii au început să fumeze mai des, sau să blocheze filtrul între degete, pentru a obţine vechea senzaţie.

Tutunul fără fum (sub formă de snus sau snuff) a fost o altă încercare de a evita consecinţele mortale ale tutunului. Și, deși sunt mult mai sigure decât ţigările, pudra aceasta de tutun încă are un risc ridicat de cancer, susţin specialiștii. Deși unii au asociat acest tip de tutun cu un risc mai mic de cancer pulmonar și cancer oral, cercetătorii au observat o creștere a prevalenţei cancerului pancreatic în rândul consumatorilor de tutun fără fum.

Ţigara electronică, acel dispozitiv pe bază de baterie care arată ca o ţigară și eliberează vapori de nicotină fără să degaje și alte substanţe carcinogene, este încă o invenţie controversată. „În teorie, ar putea fi mai sigură decât snus-ul," suţine Neal Benowitz, farmacolog la Universitatea California. „Însă multă lume ezită în privinţa lor fiindcă nu sunt încă reglementate, deci cine știe ce poţi lua," a mai spus Benowitz.

Dilema

Chestiunea alternativelor sănătoase la ţigări rămâne racordată la o dilemă etică: din moment ce fumatul este atât de adictiv și dăunător, este acceptabil să reducem acest impact militând pentru produse care sunt mai sigure, dar nu sigure. „Dacă am trăi într-o lume în care nu s-ar fi inventat ţigările, ne-am uita la tutunul fără fum și am spune 'Chestia asta ar trebui interzisă'," spune Hecht.