Palestina acuză Israelul la Curtea Penală Internaţională

191

Săptămâna trecută, președintele Mahmoud Abbas a semnat un acord prin care Palestina poate deveni cel mai nou stat membru al Curţii Penale Internationale (CCI). Mișcarea a fost realizată cu intenţia de a acuza Israelul de crime de război.

Decizia președintelui a fost întâmpinată cu bucurie acasă, dar și cu ameninţări din partea Israelului și a Statelor Unite. Israelul deja a reţinut 127 de milioane de dolari din taxele pe care le colectează din partea Autorităţii Palestiniene, iar SUA a avertizat că nu va mai acorda ajutorul anual în valoare de 400 de milioane de dolari. Însă liderii palestinieni au rămas neabătuţi în planurile lor.

„Dacă putem opri măcar un soldat israelian să ucidă un copil palestinian va merita fiecare ban pierdut”, a declarat Husam Zomlot, economist și consultant pe politică externă al partidului Fatah. „Problema noastră de fond nu privește salariile, ci privește statutul ţării noastre și ocupaţia israeliană”, a mai spus el.

Liderii israelieni văd mișcarea ca pe una menită să submineze negocierile pentru pace. Prin urmare, guvernul a pus deja în mișcare mai multe acţiuni punitive, printre care accelerarea procesului de demolare a locuinţelor palestinienilor, suspendarea formalităţilor pentru reuniunea rudelor palestiniene și chiar anularea permiselor VIP folosite de politicieni și oameni de afaceri palestinieni pentru a putea călători. SUA, donatorul cel mai generos al Autorităţii Palestiniene, își poate suspenda contribuţiile pe baza faptului că această mișcare ar traversa „linia roșie”, dăunând procesului de pace, mediat de SUA.

Însă, după ce aceste negocieri au eșuat anul trecut, Palestina spune că nu mai avea alternativă decât să caute legitimitate internaţională și protecţia legală pentru cauza ei. „Palestina se alătură unui tratat ce vizează drepturile omului, nu se alătură la ISIS sau Al Qaeda. De ce toată lumea are dreptul să ceară dreptate, dar pentru palestinieni e o problemă ce trebuie negociată? Drepturile noastre nu sunt negociabile”, a declarat Xavier Abu Eid, consultant pentru echipa de negociere a Palestinei. În timp ce Israelul susţine că pacea este subminată, Palestina consideră că, dimpotrivă, este o dovadă că aspiraţiile naţionale pot fi atinse și fără violenţă. Frustrarea se simte și faţă de SUA, care s-a opus alăturării Palestinei la CCI, în ciuda faptului că ar trebui să fie garantul dreptăţii, libertăţii și democraţiei la nivel internaţional.

În practică, lucrurile sunt mai puţin complicate decât la nivelul politicii. Ca Palestina să facă parte din CCI trebuie să fie recunoscută ca stat de această curte. În trecut, CCI a respins cererea ţării, fiindcă statutul nu era recunoscut de către Adunarea Generală a ONU, lucru care s-a schimbat în 2012. De atunci, din perspectiva CCI, Palestina a devenit eligibilă ca membru. Însă, chiar și după ce va deveni membru oficial, Palestina nu poate da în judecată Israelul, ci poate doar înainta curţii anumite cauze cu propunere de investigare, cum a fost atacul din Fâșia Gaza de anul trecut. Însă, în cazul în care curtea va accepta să investigheze evenimentele, nu va investiga doar acţiunile întreprinse de Israel, ci și cele întreprinse de Palestina, ceea ce, în final, ar putea duce la condamnări-surpriză de ambele tabere.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.