Esenţiale azi, 16 mai

45

Proteste anti-Putin pedepsite cu închisoarea

Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei ruse a fost condamnat marţi de către o instanţă de a Moscova la 30 de zile de închisoare, din cauza organizării pe 5 mai a protestelor naţionale faţă de politicile președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

„Treizeci de zile de arest pentru dreptul de a ieşi pe străzile oraşului în care locuieşti şi a le spune autorităţilor «Nu sunt sclavul vostru şi nu voi fi niciodată. Nu am nevoie de un nou ţar»”, a declarat Aleksei Navalnîi marţi, într-o postare pe Twitter.

Într-o hotărâre din 15 mai, tribunalul districtului Tver a declarat că Navalnîi a încălcat în mod repetat regulile pentru organizarea întrunirilor publice, iar refuzul de a respecta aceste reglementări s-a soldat cu încă 15 zile de închisoare, astfel, liderul va executa 45 de zile de închisoare.

A fost inaugurat podul dintre Rusia și Peninsula Crimeea

Tot în Rusia, conducând un camion pe o distanţă de 19 kilometri, președintele rus Vladimir Putin a inaugurat marţi podul care face legătura între Rusia și Peninsula Crimeea. Podul care a fost finalizat cu șase luni înainte de termen, traversează Strâmtoarea Kerci și este singura legătură rutieră directă către Crimeea. Înainte de construirea podului, în Crimeea se ajungea cu feribotul sau trecând prin Ucraina. Traficul suportat este de 40.000 mașini pe zi.

„În diferite perioade istorice, (…) oamenii au visat să construiască acest pod. (…) În sfârșit, miracolul s-a întâmplat”, a declarat Putin la ceremonia de inaugurare a podului.

Statele Unite și Uniunea Europeană au introdus un set de sancţiuni economice împotriva Rusiei odată cu anexarea Peninsulei Crimeea, iar 2016, SUA au impus sancţiuni companiilor rusești care au ajutat la construirea podului din strâmtoarea Kerci. Ucraina consideră construcţia podului o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.

Noul premier al Cataloniei

După cinci luni de criză politică, noul premier al Cataloniei, ales de Parlamentul de la Barcelona este Quim Torra, un politician catalan pro-independenţă. Acesta a fost propus de fostul lider catalan Charles Puidgemont și ales cu un număr de 66 de voturi pentru, 65 împotrivă și 4 abţineri.

Susţinând că, în calitate de premier, va lucra pentru o „republică pentru toţi”, în care „toată lumea se va bucura de toate drepturile lor”, politicianul a mai adăugat că „vom fi loiali mandatului referendumului privind autodeterminarea din 1 octombrie, și anume clădirea unui stat suveran sub forma unei republici”.

Odată cu alegerea lui Torra, se pune capăt unei perioade de criză politică, care persista în Catalonia după alegerile regionale din decembrie, în urma cărora partidele pro-independenţă au obţinut o majoritate fragilă. Deși au existat patru încercări de formare a unui nou guvern, nici una nu a avut succes întrucât candiatii erau fie în exil autoimpus, fie în arest.

Scoţia respinge un proiect de lege privind ieșirea Regatului Unit din UE

Întrucât sunt încălcate anumite principii ale descentralizării, parlamentul Scoţiei nu va aproba proiectul de lege în forma prezentată de către premierul britanic, Theresa May, privind retragerea din Uniunea Europeană, a declarat marţi Nicola Sturgeon, premierul scoţian.

Luni, guvernul britanic a anunţat că nu va oferi concesii pentru Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord după Brexit, iar guvernele regionale sunt preocupate de faptul că vor pierde anumite puteri după o realiniere constituţională.

Deși aceste trei administraţii descentralizate nu au drept de veto asupra legislaţiei pentru Brexit, totuși ignorarea apelurilor acestora ar risca să agraveze relaţiile deja tensionate, să complice procesul de ieşire din Uniunea Europeană și să accentueze naţionalismul în Scoţia.

„Nu voi aproba ceva care în mod clar subminează întreaga fundaţie pe care se construieşte descentralizarea. Încercăm pur şi simplu să protejăm puterile pe care le are Parlamentul scoţian – în privinţa unor aspecte precum agricultura, pescuitul, politica de mediu, standardele alimentare, justiţia, sănătatea. Toate acestea sunt responsabilităţi curente ale Parlamentului scoţian. În prezent, trebuie să exercităm aceste competenţe în limitele legislaţiei europene. Dar după Brexit, în ceea ce priveşte reglementarea descentralizării, aceste puteri ar trebui să revină Parlamentului scoţian şi modul în care le exercităm ar trebui să depindă de noi”, a declarat Nicola Sturgeon, al cărei partid susţine independenţa Scoţiei.

Marea majoritate a prerogativelor de reglementare după Brexit vor reveni la Edinburgh, Cardiff şi Belfast, iar guvernul de la Londra se va implica doar pentru elaborarea unui cadru unic pentru Regatul Unit, a anunţat David Lidington, ministrul britanic pentru Biroul Cabinetului. Lidington a pus accent pe menţinerea unei „pieţe comune britanice”, fapt ce presupune controlul autorităţilor de la Londra privind etichetarea produselor alimentare şi normele de igienă, notează Mediafax.

Crește numărul copiilor care se gândesc la suicid

Numărul copiilor americani cu vârste între 5-17 ani care se gândesc la sinucidere sau care au încercat să se sinucidă, a crescut de două ori în 2015 comparativ cu anul 2008, se arată într-un studiu publicat în jurnalul Pediatrics. În elaborarea studiului, cercetătorii au examinat bazele de date a 49 de spitale pentru copii din SUA, din perioada cuprinsă între anii 2008-2015.

Deși toate categoriile de vârstă sunt afectate, totuși o predispoziţie mai mare a fost remarcată la adolescenţii de vârstă mai mare, care se pare că au fost mai predispuși la gândurile de sinucidere

în perioada de mijloc a toamnei și a primăverii, numărul acestora scăzând pe timpul verii. Cercetătorii au pus faptul acesta pe seama stresului din timpul școlii.

Alţi factori de risc menţionaţi de cercetători au fost influenţa majoră a timpului petrecut pe internet, pe reţelele de socializare, ceea ce duce la izolare, la anxietate, dar și la conturarea unei imagini false a realităţii.

„Copiii sunt din ce în ce mai izolaţi și tind să nu mai dezvolte relaţii interpersonale. În același timp se hrănesc cu o imagine falsă a realităţii, căci pe ecran totul arată grozav”, a explicat dr. Robert Dicker, de la Centrul de Psihiatrie pentru Copii si Adolescenţi din New York, SUA.

Constanti Brâncuși, un sculptor scump

Lucrarea „La Jeune Fille Sophistiquée (Portrait de Nancy Cunard)” de Constantin Brâncuși, a fost vândută, cu un preţ record de 71 de milioane de dolari, marţi seara de casa de licitaţii Christie’s din New York. S-a stabilit astfel un nou record pentru artistul român care a devenit al doilea cel mai bine vândut sculptor din lume, iar sculptura de bronz cu postament de marmură a fost adjudecată după o ofertă făcută prin telefon de un colecţionar al cărui nume nu a fost dezvăluit.

Până în prezent, cel mai mare preţ atins de o lucrare a lui Brâncuşi fusese de 37,6 milioane de dolari, pentru sculptura Madame LR (Portrait de Mme LR), care s-a vândut la Paris în 2009.

Reacţii internaţionale în urma masacrului din Gaza

Ciocnirile violente din Gaza dintre protestatarii palestinieni și armata israeliană, din care în perioada 30 martie – 14 mai 2018, au rezultat cel puţin 105 de decese și peste 10.000 de persoane au fost rănite, au provocat o puternică îngrijorare a comunităţii internaţionale. În ultimele 48 de ore, bilanţul deceselor a ajuns la 63.

Pe fondul acestor evenimente, vineri, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului va convoca o reuniune de urgenţă privitor la situaţia tensionată din fâșia Gaza. „Consiliul pentru Drepturile Omului va organiza o sesiune specială consacrată deteriorării drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est”, a declarat un purtător de cuvânt al ONU.

Turcia a decis să își recheme ambasadorii de la Tel Aviv și Washington pentru consultări, și a acuzat Israelul de „terorism de stat” şi „genocid” susţinând că Statele Unite poartă responsabilitatea „masacrului” din Fâşia Gaza.

Și Africa de Sud a luat aceeași decizie de a-și rechema ambasadorul din Tel Aviv, ca semn de protest faţă de atacul „nediscriminatoriu și grav”.