Cine mai finanţează teroriştii?

13

    Liderii religioşi din Arabia Saudită condamnă finanţarea terorismului ca fiind în afara legii islamice. Interdicţia lor ar trebui să vină ca o întărire religioasă a numeroaselor norme civile care au ca scop descurajarea finanţatorilor, însă analiştii sunt sceptici cu privire la greutatea unei astfel de declaraţii, scrie CS Monitor.

    Consiliul Seniorilor Ulema, un comitet guvernamental alcătuit din cărturari musulmani, a emis o fatwa (decret religios) prin care actele teroriste şi finanţarea acestora sunt declarate neislamice.

 

    „Terorismul este o infracţiune cu scopul destabilizării securităţii şi constituie o gravă atingere adusă unor vieţi nevinovate, precum şi împotriva proprietăţilor publice sau private," se arată în recentul edict. Textul fatwei este se pronunţă explicit împotriva actelor teroriste, numind în rândul acestora „bombardarea locuinţelor, şcolilor, spitalelor, fabricilor, podurilor, avioanelor (inclusiv deturnarea lor), a reţelelor de petrol şi gaze, sau orice act distructiv similar, care este condamnat de Sharia (legea) Islamică." Legea prevede de asemenea că finanţarea terorismului este „o formă de complicitate la aceste acte" şi că ajută la „susţinerea şi răspândirea unor astfel de fapte rele."

    Analiştii sunt convinşi însă că fatwa nu va convinge susţinătorii reali ai terorismului să înceteze finanţarea. „Pentru extremişti nu va conta prea mult, pentru că ei au micile lor fabrici de fatwa, în care scot legi pe bandă rulantă," spune Nail Al-Jubeir, purtător de cuvânt al ambasdei Arabiei Saudite la Washington, citat de CS Monitor.

    „Este vorba de expunerea politică a opoziţiei faţă de activităţile teroriste," spune Hilal Khashan, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Americă din Beirut. „Principala ameninţare nu sunt contribuţiile pe care legea le sancţionează, ci donaţiile private făcute de oameni de afaceri saudiţi şi alte persoane înstărite, care nu sunt controlate de autorităţi,"conchide profesorul.

    Până la atacurile de la 11 septembrie 2001, guvernul saudit a tolerat susţinerea financiară a grupurilor militante din afara ţării, cum ar fi gruparea Hamas, în Fâşia Gaza, sau gruparea talibană, în Afganistan. După 11 septembrie însă, odată ce politica privind donaţiile a devenit mai puţin permisivă, oamenii au continuat să finanţeze teroriştii bazându-se pe justificări religioase. Mai Yamani, cercetător britanic, autor al mai multor cărţi despre Arabia Saudită explică acest mecanism, folosindu-se de exemplul zonei Kasmir, aflate sub ocupaţie indiană. El spune că musulmanii nu consideră că grupările active în acestă zonă sunt teroriste, ci mai degrabă cred că ele sunt antrenate într-un proces legitim de luptă împotriva ocupaţiei. Astfel că mulţi văd în finanţarea grupurilor o „datorie religioasă de a-şi ajuta fraţii musulmani."