Despre bioterorism, fără conspiraţionisme

233

Oamenii de știinţă creează boli noi și incurabile în laboratoare, titra astăzi The Atlantic, oferind aparent hrană proaspătă pentru conspiraţioniști. Încă o dovadă că „sistemul” vrea să ne vină de hac? Nu chiar, deși titlul nu minte cu nimic.

Filmele SF au popularizat în ultimii ani cu generozitate scenariul epidemiei scăpate de sub control, care ameninţă omenirea cu perspectiva unei apocalipse medicale. Însă nu filmele au fost primele.

În anii ’80, numeroase lucrări cu pretenţii știinţifice au susţinut că virusurile cele mai temute la acea vreme (HIV, Ebola și SARS) nu ar fi altceva decât arme biologice, create de guvenul american pentru a-și spori controlul în lume. S-a spus inclusiv că răspândirea virusului HIV pe continentul african ar fi fost un genocid menit să epureze Africa de homosexuali și prostituate. Iar despre gripa aviară din 2010 s-a spus că ar fi fost un test mondial și o avertizare care a avut drept destinatar China.

Un sâmbure de adevăr există în toate aceste scenarii speculative care au fost discreditate de comunitatea știinţifică. Sâmburele acesta este că da, uneori, virusuri cultivate de oamenii de știinţă cu scopul de a găsi un vaccin sau un tratament ajung să infecteze populaţia. Însă, experienţa o arată, astfel de cazuri sunt neintenţionate și extrem de rare.

N-ar fi prima oară

La sfârșitul anilor ’70 un accident de lucru la un laborator de cercetare în domeniul eradicării epidemiilor a pus în circulaţie gripa porcină (H1N1). Fiindcă virusul a fost depistat abia la un an de când a început să se răspândească, oamenii de știinţă nu au putut identifica geografic sursa.

Însă, observând că noul virus era extrem de similar din punct de vedere genetic cu virusul care generase o epidemie în ani ’50 și fusese anihilat, cercetătorii au concluzionat că sursa lui nu ar fi putut fi alta decât un stoc conservat prin îngheţare într-un laborator.

Însă acesta nu este singurul caz. În 2003, un angajat al unui laborator din Singapore s-a infectat din greșeală cu SARS. Un alt angajat al unui laborator, de data aceasta rus, a murit după ce s-a înţepat, fără să vrea, cu un ac contaminat cu Ebola.

Anul acesta, chiar luna trecută, Institutul Pasteur din Paris a anunţat că a pierdut 2.000 eprubete cu virusul SARS. Iar în martie, Laboratorul Galveston din Texas a pierdut o eprubetă cu virusul Guanarito, care provoacă „hemoragie subcutanată, în organele interne sau prin orificiile organismului, precum gură, ochi sau urechi.”

Punctul critic

Epidemiologii Marc Lipsitch și Alison P. Galvani avertizează într-un editorial PloS Medicine că experimentele coodonate de numeroase laboratoare de cercetare în domeniul eradicării epidemiilor pun în pericol vieţile oamenilor. De aceea, cercetătorii recomandă încetarea testelor pe culturi noi de virusuri. „Îngrijorarea este că se creează ceva ce nu există în natură și care combină o virulenţă ridicată la oameni cu abilitatea de a se transmite cu eficienţă.”

Apelul lor este susţinut și de alti oameni de știinţă care spun că pericolul în cazul unui accident sau chiar a unei contaminări deliberate ar putea reintroduce în societate virusuri precum cel care provoacă variola (eradicată în 1980). Două mostre ale acestui virus sunt conservate într-un laborator din SUA și unul din Rusia, prilej pentru unii să se îngrijoreze că ar putea fi folosite în bioterorism.

Ce se face acum

Deocamdată atitudinea autorităţilor rămâne una de prevenire. În SUA, de exemplu, CDC-ul (Center for Infectious Disease and Prevention) a înfiinţat un serviciu special care se ocupă de culegerea de informaţii referitoare la eventualitatea unui „Atac Biologic Terorist”. Scopul acestui serviciu este de a preîntâmpina sau contracara un astfel de atentat.

România și-a asumat angajamentul că „nu va perfecţiona, produce sau stoca agenţi microbieni în cantităţi care nu pot fi justificate cu scopuri profilactice”, atunci când a ratificat o convenţie în acest sens, în 1979.

În momentul de faţă, în privinţa ameninţării „naturale”, Asia este principalul suspect, fiind considerat punctul cel mai probabil pentru originarea unei noi epidemii de gripă. Aceasta din cauza stilului de viaţă tipic pentru continent: așezări foarte dens populate, în care oamenii cresc porci sau păsări comestibile, dar și a recombinării genetice.