O femeie din Marea Britanie, care se întorcea din luna de miere petrecută în Turcia, a fost interogată de poliţie după ce personalul din avionul în care se afla a raportat că doamna citea o carte despre arta siriană. „Eram complet nevinovată, m-am simţit ca o infractoare“, avea să mărturisească Faizah în faţa presei.

În spatele acestei alarme false pot fi decriptate nu doar excesul de zel al celor responsabili de siguranţa cetăţenilor, ci și panica celor care întrezăresc ameninţarea teroristă la fiecare colţ de stradă. Cum s-a ajuns aici?

Impresia generală este că Europa se confruntă în prezent cu un val de atentate unic în toată istoria ei. Se uită astfel trecutul nu foarte îndepărtat, când terorismul își construise casa pe continentul european. Există însă pricini de îngrijorare generate și de alte motive decât cele pe care cetăţenii le reclamă.

O lume însângerată la propriu

Patru din zece europeni cred că riscul unui atac terorist este ridicat, conform celui mai recent eurobarometru special al Parlamentului European, în timp ce 47% dintre respondenţii acestuia au indicat un risc mediu și 11%, un risc scăzut. Mai ales după atentatele din Paris și Bruxelles, la care s-au adăugat recent cele din Berlin și Istanbul, mare parte dintre europeni consideră că ameninţarea teroristă a ajuns la o cotă de intensitate unică în istoria Europei.

Numărul deceselor cauzate de terorism a scăzut, la nivel global, cu zece procente în 2015 (ajungând la 29.376 de cazuri) faţă de 2014, care a fost un an record între cei 16 ani acoperiţi de raportul Global Terrorism Index[1] al Institutului pentru Economie şi Pace. Chiar și așa însă, 2015 a fost al doilea cel mai „negru” an de la începutul actualului mileniu. Pe prima poziţie rămâne anul 2014, când 93 de ţări s-au confruntat cu atacuri teroriste, iar 32.727 de persoane și-au pierdut viaţa. Potrivit raportului citat, Stat Islamic este, în prezent, cel mai distructiv grup terorist din lume, iar numărul ţărilor în care această organizaţie își face simţită prezenţa s-a dublat într-un singur an (de la 13 state în 2014 la 28 în 2015).

Un videoclip time lapse[2], în care sunt punctate incidentele care s-au soldat cu cel puţin 20 de morţi din cauza atentatelor teroriste, ilustrează o creștere a numărului acţiunilor teroriste. Orientul Apropiat și Mijlociu abundă în acţiuni soldate aproape de fiecare dată cu zeci de victime. Maplecroft, o firmă specializată în analiza riscurilor, a publicat harta tuturor atacurilor teroriste care au avut loc pe parcursul unui an, începând din iulie 2013. La nivel global, numărul tragediilor provocate de atacurile teroriste a crescut cu 30%, ceea ce înseamnă 18.668 de persoane decedate. Mai precis, au fost înregistrate 9.471 de atacuri, adică o medie de 26 de atacuri pe zi, Irak fiind ţara unde s-au produs cele mai multe acţiuni teroriste, 3.158 în total.

Numărul victimelor terorismului din întreaga lume a crescut de aproape opt ori în ultimii cinci ani, potrivit unui nou raport exhaustiv care acuză expansiunea alarmantă a grupărilor islamiste din Orientul Mijlociu și din Africa.

Numărul victimelor terorismului din întreaga lume a crescut de aproape opt ori în ultimii cinci ani, potrivit unui nou raport exhaustiv care acuză expansiunea alarmantă a grupurilor islamiste din Orientul Mijlociu și Africa. Project on Terrorism a confirmat că, începând cu 2010, în medie, aproape 30.000 de persoane sunt ucise anual de teroriști. În cuvintele autorilor studiului, care au sintetizat toate datele de până la sfârșitul anului 2015, creșterea exponenţială arată două tendinţe îngrijorătoare. Pe de o parte, avem mai multe atacuri, pe de altă parte, acestea tind să fie mai criminale decât oricând în istorie. De exemplu, între 2001 și 2006 a existat o medie anuală de 2.508 de morţi în urma atacurilor teroriste pe plan global. Numărul lor a crescut la 3.284 între 2007 și 2011. În intervalul 2012-2013, media anuală s-a triplat la 9.537, iar în ultimii doi ani cifrele s-au triplat din nou, ridicând numărul deceselor la 28.708 pe an. În total, în ultimii cincisprezece ani, numărul de atacuri teroriste a făcut un salt de aproape 600%, conform analizei realizate de un jurnalist francez. Dar nici SUA, nici Europa nu sunt principalele victime.

Prin comparaţie, baza de date intitulată Database Global Terrorism[3], aparţinând Universităţii din Maryland, indică, pentru anul 2001, 1.908 atacuri la nivel global (dintre care 771 s-au soldat cu decese). În același an au existat 19 atacuri soldate cu morţi în Europa de Vest. Dacă se iau ca referinţă ultimii 15 ani, Irakul a suferit 8.797 de atacuri, cu 42.760 victime. Aceasta înseamnă că aproape fiecare a treia victimă a terorismului provine din Irak.

Europa, cap de listă

Cifrele creează impresia unui fenomen scăpat integral de sub control, iar panica europenilor este cu atât mai mare cu cât Europa pare să fi devenit în ultimii ani o ţintă importantă pentru terorismul islamic. Faptul că în Orientul Mijlociu atentatele fac parte din viaţa cotidiană nu constituie neapărat o mare surpriză. Surpriza vine, însă, din altă parte. Harta zonelor cu cel mai ridicat risc de atentate, prezentată de un ziar britanic, oferă o imagine mai clară asupra pericolului care planează peste continentul european. Ţări precum Marea Britanie, Franţa, Spania, Germania și Turcia se află în zona de cod roșu a statelor cu cel mai ridicat risc de atac terorist.

Important de subliniat este faptul că, în timp ce în 2015 a scăzut numărul victimelor pe plan global, tot atunci s-a înregistrat o creștere semnificativă a deceselor în cele mai dezvoltate ţări din lume. În ţările membre OCDE (Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), numărul deceselor cauzate de terorism a crescut cu 650% odată cu înmulţirea atacurilor teroriste. Steve Killelea, președintele executiv al Institutului pentru Economie și Pace, a declarat că indexul Global Terrorism evidenţiază cea mai complexă dinamică a terorismului mondial din ultimii 16 ani. Astfel, în timp ce, pe de o parte, reducerea deceselor este un fapt pozitiv, „intensificarea în continuare a terorismului în unele ţări și răspândirea sa în altele noi constituie un motiv de îngrijorare serioasă și subliniază caracterul fluid al activităţii teroriste moderne“. Cu alte cuvinte, a scăzut numărul deceselor, dar nu fiindcă teroriștii ar fi devenit „băieţi buni“. Iar Europa resimte din plin această realitate. „În condiţiile în care Stat Islamic pierde teren, centrul de greutate operaţională pare să se deplaseze în Europa, concentrându-se pe recrutarea dintre cele peste 30 de milioane de musulmani care trăiesc în Europa“, a declarat Emerson, director executiv al aceluiași institut, citat de FoxNews. Dacă se adaugă și numărul mare de moschei controlate de grupurile deja radicalizate, „avem o reţetă viitoare pentru o creștere masivă a violenţei teroriste islamiste“ în Europa.

Partea neplăcută a acestui gen de informaţii constă în faptul că pericolul nu rezidă undeva într-un viitor nedefinit. El domină deja prezentul. „Toata lumea știe că atacurile teroriste au fost, în general, în creștere în fiecare an începând cu 9/11“, a continuat Emerson, „însă amploarea sporirii atacurilor ne-a surprins, mai ales în ultimii cinci ani. Dacă te uiţi înapoi la rapoartele anuale emise de analiștii primelor cinci agenţii de informaţii și de combatere a terorismului, nu există un singur raport care să fi prezis sau prognozat că vom vedea, probabil, o astfel de escaladare masivă a atacurilor teroriste.“

Terorismul european, o poveste veche

Totuși, o scurtă privire asupra istoriei terorismului de pe bătrânul continent arată surprinzător, dar foarte instructiv că vârful aisbergului trebuie căutat în trecut. Chiar și în condiţiile actualelor ameninţări, situaţia din Europa nu arată atât de rău precum cea din restul lumii. În prima jumătate a anului 2016 s-au înregistrat cele mai multe victime (143 în total în vestul Europei) ale atacurilor teroriste din Europa Occidentală, din 2004 încoace (an în care, la Madrid, au fost 191 de victime). În condiţiile în care 6% dintre atacurile teroriste la nivel global au avut loc pe teritoriul european (inclusiv în Turcia), acesta devine al doilea cel mai negru bilanţ din 1980 încoace, din Europa. Însă chiar și în aceste condiţii, „cifrele rămân relativ mici și, la nivel global, decesele cauzate de terorism par să fie în scădere, nu în creștere“, comentează The New York Times. Conform datelor cercetătorilor de la Universitatea Maryland, în ultimii 15 ani Europa a înregistrat 420 de victime (0,3% din numărul global de victime). Mai precis, un număr de 95 de atacuri au fost comise în Europa de Vest, între 2001 și 2015, în cursul cărora a murit cel puţin o persoană.

Conform datelor cercetătorilor de la Universitatea din Maryland, în ultimii 15 ani Europa a înregistrat 420 de victime 0,3% din numărul global de victime). Mai precis, 95 de atacuri au fost comise în Europa de Vest, între 2001 și 2015, în cursul cărora a murit cel puţin o persoană.

După atacurile de la Paris din 2015, lumea a devenit conștientă că atentatele teroriste pot avea loc oriunde și la orice oră. Pentru o înţelegere adecvată a fenomenului, Huffington Post a publicat o statistică care evidenţiază evoluţia numărului deceselor din ultimiele zeci de ani în Occidentul european. Din datele prezentate rezultă faptul că, în ultimii ani, numărul victimelor provenite din atentatele teroriste este mai scăzut faţă de perioada anilor 1970-1990. Adrian Gallagher, profesor asociat, specialist în securitate internaţională în cadrul Universităţii din Leeds, a comentat pe marginea datelor prezentate, susţinând că „realitatea arată o Europă de Vest mai sigură acum decât a fost în urmă cu zeci de ani și care este mult mai securizată decât cele mai multe alte părţi ale lumii. La un nivel mai extins, datele statistice susţin ideea că trăim acum în perioada cea mai pașnică a istoriei umane.“

Se contrazic statisticile?

Percepţia generală este că atacurile teroriste au atins deja o cotă nemaiîntâlnită în Europa. Analizând însă cifrele, ajungem la o concluzie contrară. Prin anii 1980, Europa înregistra anual aproximativ 150 de victime ale atacurilor teroriste. Mai mult decât atât, în perioada anilor 1970, mai mult de 400 de oameni au murit anual în nenumărate asasinate din Europa occidentală. Până în anii 1990, Marea Britanie s-a confruntat cu o creștere exponenţială a victimelor. În 1988 au fost uciși aproape 300 de britanici. Ulterior, numărul a scăzut semnificativ. Madridul (cu cele 191 de victime din 2004) și Parisul (cu cele 147 de victime ale sale) par să fie excepţiile, și nu regula. Din punctul de vedere a ceea ce s-a întâmplat recent în Europa, anul 2015 a fost unul îngrozitor, 147 de oameni căzând victime atentatelor teroriste. Însă numărul mare de victime este o excepţie a ultimilor 10 ani, susţine Deutsche Welle.

„Anii uitaţi ai terorii“[4] se intitulează un articol care atrage atenţia că, în anii 1970 și 1980, teroriștii au adus un val de sânge peste toată Europa, fiind ucise în fiecare an între 100 și 400 de persoane. Rapoartele anuale Europol prezintă aceeași imagine. Cu zeci de ani în urmă au existat aproape 500 de incidente teroriste pe an în Europa, mai mult de un incident pe zi și au avut loc mai mult de 700 de arestări. Organizaţiile separatiste IRA din Irlanda de Nord, ETA din Spania, RAF din Germania, Brigăzile Roșii comuniste din Italia au transformat cea mare parte din ultima jumătate de secol într-o perioadă a terorii. În timpul conflictului din Irlanda de Nord, din 1969 până în 1998 au murit circa 3.500 de persoane. Până în 2009, ETA a ucis 823 de persoane. „În acea vreme aproape fiecare ţară avea propria sa formă statală de terorism“, spune Rolf Tophoven de la Centrul de Prevenire a Crizelor din Essen, cercetător de peste 30 de ani al evoluţiei terorismului internaţional.

Imaginea de ansamblu

Analizând datele constatăm că, în ciuda intensificării acţiunilor teroriste, Europa de astăzi este într-o situaţie mai bună faţă de trecut și incomparabil mai bună faţă de ceea ce se întâmplă pe plan global. Sunt atunci rezonabile temerile europenilor? Da, pentru că ele se justifică prin faptul că „există o schimbare radicală a senzaţiei teroriștilor că de acum înainte pot acţiona la Paris așa cum acţionează în Siria și în Irak“, estimează Mathieu Guidere, specialist în terorism la Universitatea din Toulouse.

Chiar dacă cifrele nu sunt atât de dezastruoase precum cele de la finalul secolului anterior, sentimentul că terorismul este mai periculos nu poate fi anulat sau diminuat. În primul rând, asistăm la un alt gen de terorism decât cel în varianta de sorginte europeană de acum câteva decenii. Europol avertiza[5] că Stat Islamic și-ar putea schimba modul de acţiune în Europa, în condiţiile în care gruparea teroristă începe să adopte tactici care arată o intensificare a atacurilor teroriste în Vest.

Nu doar tactica s-a schimbat, ci și motivaţia. În opinia lui Tophoven, terorismul anilor 1970 era serios motivat politic. „Organizaţiile teroriste erau concentrate în anumite ţări. Nu existau fenomene teroriste transfrontaliere“, spune expertul citat. Grupările teroriste actuale, precum Stat Islamic și al-Qaeda, provoacă atentate teroriste din motive religioase. „Astăzi, suntem martorii unui terorism motivat religios, care șochează la fiecare atac.“ Mai mult decât atât, „teroriștii de acum detonează și trag. Filosofia lor s-a schimbat. Acum ei vor să ucidă și să rănească cât mai mulţi oameni posibil. Teroriștii nu mai negociază cu statul“, continuă Tophoven. „Teroriștii vor să aibă cât mai mulţi spectatori, nu multe victime“, spunea în 1975 Brian Jenkins, expert american pe probleme de terorism. La începutul anilor 1970, ţintele teroriștilor erau, înainte de toate, politicienii și industriașii. Astăzi, tabloul este altul. Teroriștii vor și spectatori, dar și cât mai mulţi actori, implicaţi cu sau fără voia lor.

Potrivit unui studiu efectuat de cercetători ai Academiei Naţionale de Știinţe din SUA, realizat după atentatul de la Boston, imaginile care înfăţișează incidente violente provoacă traume mai mari decât trăirea acestora.

În acest joc al percepţiilor intervine și problema psihologică. Propagarea mesajului violent prin multiple canale media are ca rezultat crearea unui sentiment amplificat de teamă. Potrivit unui studiu efectuat de cercetători ai Academia Naţională de Știinţe din SUA, realizat după atentatul de la Boston, imaginile care înfăţișează incidente violente provoacă traume mai mari decât trăirea acestora.[6] În plus, terorismul se impregnează mult mai adânc în conștiinţa și în psihicul colectiv pentru că toată lumea are acum acces la reţelele sociale. În acest context, cercetătorii fenomenului terorist avertizează împotriva supraestimării pericolului. „Cred că este o greșeală să presupunem că suntem într-o spirală a declinului fără sfârșit, când cu siguranţă că nu este cazul de așa ceva“, a avertizat dr. Erin Miller, managerul bazei de date globale asupra terorismului de la Universitatea Maryland.

Susţinând aceeași perspectivă, profesorul Steven Pinker, specialist în știinţele cognitive la Universitatea Harvard, consideră că oamenii sunt în mod disproporţionat înfricoșaţi de terorism. „Cu toată teama pe care terorismul o generează, este aproape sigur că vom muri din alte cauze“, comentează expertul. „Deci, avem o amplă publicitate generată de aceste atacuri oribile, dar care ucid doar o fracţiune din numărul de persoane care mor în urma căzăturilor, înecate sau în altercaţiile din baruri“, concluzionează Pinker. Și alte rapoarte statistice par să susţină această viziune. De exemplu, în 2014 rata medie de omucideri în lume era de 6,24 de morţi la 100.000 de locuitori. În același răstimp, numărul persoanelor ucise de teroriști era doar de 0,47 la 100.000 de locuitori. Cu alte cuvinte, pentru fiecare victimă a unui act terorist s-au înregistrat 13 omucideri.

Cifrele terorismului sunt, așadar, mai mici în raport cu alte cauze ale mortalităţii. Cu toate acestea, sentimentul de apocalipsă rămâne fiindcă în ecuaţia teroristă nu contează doar numărul victimelor, ci și atmosfera de nesiguranţă generată. Terorismul nu este ameninţarea cea mai dură a începutului de mileniu trei, dar conduce pe termen lung la schimbarea la faţă a lumii.

Footnotes
[1]„Global Terrorism Index 2015, pdf, economicsandpeace.org”.
[2]„15 years of terror. A time-lapse map, video, 21 nov. 2015, youtube.com”.
[3]„Database Global Terrorism conţine informaţii privind terorismul global din 1970 până în 2015.”
[4]„„The forgotten years of terror: In the 1970s and 1980s, terrorists drew a blood spur across Europe“, 26 mar. 2016, watson.ch”.
[5]„„Islamic state changing terror tactics to maintain threat in Europe“, 2 dec. 2016, https://www.europol.europa.eu”.
[6]„„Repeat media exposure to trauma worse than being there“, Society for Personality and Social Psychology, 18 iun. 2015, spsp.org”.

„Global Terrorism Index 2015, pdf, economicsandpeace.org”.
„15 years of terror. A time-lapse map, video, 21 nov. 2015, youtube.com”.
„Database Global Terrorism conţine informaţii privind terorismul global din 1970 până în 2015.”
„„The forgotten years of terror: In the 1970s and 1980s, terrorists drew a blood spur across Europe“, 26 mar. 2016, watson.ch”.
„„Islamic state changing terror tactics to maintain threat in Europe“, 2 dec. 2016, https://www.europol.europa.eu”.
„„Repeat media exposure to trauma worse than being there“, Society for Personality and Social Psychology, 18 iun. 2015, spsp.org”.