A început era Trump în SUA și în lume

La 5 zile după intrarea în anul 2017, oficiali ai serviciilor de informaţii americane afirmau că Rusia este o ameninţare pentru aparatul guvernamental american, date fiind atacurile cibernetice din timpul campaniei electorale, în favoarea lui Donald Trump, și campaniile media de influenţare a opiniei publice atât în SUA, cât și în Europa și Eurasia. Deși iniţial s-au criticat și combătut aceste declaraţii, la 8 ianuarie a devenit publică informaţia că Donald Trump a acceptat raportul instituţiilor de spionaj, punând capăt unei furtuni de opinii. Însă la 15 ianuarie avea să genereze altele, cu opiniile sale extreme pe teme problematice, forţând șefi de stat, precum cei din Germania, Franţa și China, să îi dea replici categorice în legătură cu Brexitul, legitimitatea UE, migraţia, NATO, integritatea teritorială a Chinei, acordul nuclear cu Iranul etc. Ceremonia de învestire a lui Donald Trump ca al 45-lea președinte al Statelor Unite a avut loc la Washington, D.C., pe 20 ianuarie, însoţită și urmată de marșuri de protest în peste 600 de locuri din SUA și din lume.

Alte ţări, alţi președinţi

În Turcia, președintele Erdoğan încearcă să dobândească mai multă putere, în ciuda protestelor de stradă, din 9 ianuarie, și a criticilor interne și internaţionale. În 21 ianuarie a înregistrat deja un succes, când Parlamentul a aprobat modificarea Constituţiei în direcţia adăugării de prerogative pentru președinte. Etapa finală va fi organizarea unui referendum, în cursul următoarelor luni. În Siria, pe fondul respectării într-o oarecare măsură a acordului de încetare a focului semnat cu rebelii la 29 decembrie 2016, președintele Bashar al-Assad a declarat, la 9 ianuarie, că este decis să elimine complet teroriștii din ţară. La rândul lor, Rusia și Turcia, în baza unui acord semnat în 12 ianuarie, au desfășurat, pe 18 ianuarie, prima operaţiune comună militară în Siria, care a vizat 36 de ţinte SI din zona Alepului. În aceeași zi, tot în premieră, coaliţia internaţională împotriva SI a ajutat Turcia la bombardarea și eliberarea de jihadiști a unui oraș-cheie din nordul sirian. Remarcabilă pentru Siria a fost însă și demararea convorbirilor de pace între regimul de la Damasc și insurgenţi, care au avut loc în Kazahstan, la Astana, pe 23 și 24 ianuarie, cu medierea Rusiei, Turciei și Iranului și cu reprezentanţi din partea puterilor occidentale. Președintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, i-a retras, la 3 ianuarie, cetăţenia moldoveană fostului președinte al României Traian Băsescu. Făcând multiple declaraţii în direcţia îndepărtării ţării sale de Uniunea Europeană și de NATO, Dodon a avut, la 17 ianuarie, o primă întâlnire oficială cu Vladimir Putin, care i-a dăruit o hartă a Moldovei istorice și a amintit de Planul Kozak, de federalizare a Republicii Moldova. În schimb, premierul și unul dintre vicepremierii moldoveni au afirmat, la 18 ianuarie, că opiniile lui Dodon rămân la nivel declarativ, întrucât guvernul și majoritatea din Parlamentul de la Chișinău sunt proeuropene. Președinta Coreei de Sud, Park Geun-Hye, este acuzată de asociere cu prietena ei, Choi Soon-sil, care ar fi extorcat mari companii sud-coreene de sume imense de bani. Parlamentul a suspendat-o din funcţie pe președintă, la 9 decembrie, dar avocaţii acesteia au cerut, la 5 ianuarie, să îi fie redate prerogativele, argumentând că este victima relatărilor distorsionate din presă. Curtea Constituţională urmează să se pronunţe dacă va fi validată sau nu hotărârea de demitere. În ţara africană Gambia, președintele aflat în funcţie din 1994 a fost în sfârșit de acord, pe 21 ianuarie, să-i cedeze puterea celui care a câștigat alegerile la 1 decembrie 2016. La procesul de mediere din capitala Banjul au participat președintele Mauritaniei și cel al Guineei, evitându-se astfel o intervenţie în forţă a unei coaliţii militare vest-africane. Parlamentul din Venezuela, dominat de opoziţie, a hotărât, la 9 ianuarie, că președintele Maduro se face vinovat de criza politică, economică și umanitară severă în care se află ţara. Însă la 11 ianuarie, noua conducere a Tribunalului Suprem de Justiţie a invalidat decizia Parlamentului, după ce Maduro declarase că e victima unei lovituri de stat și că va înfiinţa un mecanism de contracarare a acesteia.

Europa ia măsuri militare

Flancul estic NATO în Europa a fost întărit prin sosirea într-un port german, la 6 ianuarie, a unei încărcături de echipamente și vehicule militare americane. Cei 4.000 de soldaţi participanţi la aceeași operaţiune, Atlantic Resolve, au fost salutaţi cu entuziasm, la 14 ianuarie, de autorităţile și cetăţenii Poloniei, care este baza logistică a acestor exerciţii militare desfășurate în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România și Ungaria. Apoi, la 16 ianuarie, Lituania a anunţat că va construi un gard la graniţa cu exclava rusă Kaliningrad, puternic militarizată, și, în aceeași zi, în Norvegia, au fost desfășuraţi circa 300 de pușcași marini americani. Toate aceste măsuri au stârnit nemulţumirea puternică a Kremlinului.

Aniversarea lunii

România a sărbătorit, la 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române, din anul 1859, când Moldova și Ţara Românească și-au ales același domnitor, pe Alexandru Ioan Cuza, eveniment desăvârșit la 1 decembrie 1918, prin unirea și cu Transilvania.

A început era Trump în SUA și în lume

La 5 zile după intrarea în anul 2017, oficiali ai serviciilor de informaţii americane afirmau că Rusia este o ameninţare pentru aparatul guvernamental american, date fiind atacurile cibernetice din timpul campaniei electorale, în favoarea lui Donald Trump, și campaniile media de influenţare a opiniei publice atât în SUA, cât și în Europa și Eurasia. Deși iniţial s-au criticat și combătut aceste declaraţii, la 8 ianuarie a devenit publică informaţia că Donald Trump a acceptat raportul instituţiilor de spionaj, punând capăt unei furtuni de opinii. Însă la 15 ianuarie avea să genereze altele, cu opiniile sale extreme pe teme problematice, forţând șefi de stat, precum cei din Germania, Franţa și China, să îi dea replici categorice în legătură cu Brexitul, legitimitatea UE, migraţia, NATO, integritatea teritorială a Chinei, acordul nuclear cu Iranul etc. Ceremonia de învestire a lui Donald Trump ca al 45-lea președinte al Statelor Unite a avut loc la Washington, D.C., pe 20 ianuarie, însoţită și urmată de marșuri de protest în peste 600 de locuri din SUA și din lume.

Alte ţări, alţi președinţi

În Turcia, președintele Erdoğan încearcă să dobândească mai multă putere, în ciuda protestelor de stradă, din 9 ianuarie, și a criticilor interne și internaţionale. În 21 ianuarie a înregistrat deja un succes, când Parlamentul a aprobat modificarea Constituţiei în direcţia adăugării de prerogative pentru președinte. Etapa finală va fi organizarea unui referendum, în cursul următoarelor luni.

În Siria, pe fondul respectării într-o oarecare măsură a acordului de încetare a focului semnat cu rebelii la 29 decembrie 2016, președintele Bashar al-Assad a declarat, la 9 ianuarie, că este decis să elimine complet teroriștii din ţară. La rândul lor, Rusia și Turcia, în baza unui acord semnat în 12 ianuarie, au desfășurat, pe 18 ianuarie, prima operaţiune comună militară în Siria, care a vizat 36 de ţinte SI din zona Alepului. În aceeași zi, tot în premieră, coaliţia internaţională împotriva SI a ajutat Turcia la bombardarea și eliberarea de jihadiști a unui oraș-cheie din nordul sirian. Remarcabilă pentru Siria a fost însă și demararea convorbirilor de pace între regimul de la Damasc și insurgenţi, care au avut loc în Kazahstan, la Astana, pe 23 și 24 ianuarie, cu medierea Rusiei, Turciei și Iranului și cu reprezentanţi din partea puterilor occidentale.

Președintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, i-a retras, la 3 ianuarie, cetăţenia moldoveană fostului președinte al României Traian Băsescu. Făcând multiple declaraţii în direcţia îndepărtării ţării sale de Uniunea Europeană și de NATO, Dodon a avut, la 17 ianuarie, o primă întâlnire oficială cu Vladimir Putin, care i-a dăruit o hartă a Moldovei istorice și a amintit de Planul Kozak, de federalizare a Republicii Moldova. În schimb, premierul și unul dintre vicepremierii moldoveni au afirmat, la 18 ianuarie, că opiniile lui Dodon rămân la nivel declarativ, întrucât guvernul și majoritatea din Parlamentul de la Chișinău sunt proeuropene.

Președinta Coreei de Sud, Park Geun-Hye, este acuzată de asociere cu prietena ei, Choi Soon-sil, care ar fi extorcat mari companii sud-coreene de sume imense de bani. Parlamentul a suspendat-o din funcţie pe președintă, la 9 decembrie, dar avocaţii acesteia au cerut, la 5 ianuarie, să îi fie redate prerogativele, argumentând că este victima relatărilor distorsionate din presă. Curtea Constituţională urmează să se pronunţe dacă va fi validată sau nu hotărârea de demitere.

În ţara africană Gambia, președintele aflat în funcţie din 1994 a fost în sfârșit de acord, pe 21 ianuarie, să-i cedeze puterea celui care a câștigat alegerile la 1 decembrie 2016. La procesul de mediere din capitala Banjul au participat președintele Mauritaniei și cel al Guineei, evitându-se astfel o intervenţie în forţă a unei coaliţii militare vest-africane.

Parlamentul din Venezuela, dominat de opoziţie, a hotărât, la 9 ianuarie, că președintele Maduro se face vinovat de criza politică, economică și umanitară severă în care se află ţara. Însă la 11 ianuarie, noua conducere a Tribunalului Suprem de Justiţie a invalidat decizia Parlamentului, după ce Maduro declarase că e victima unei lovituri de stat și că va înfiinţa un mecanism de contracarare a acesteia.

Europa ia măsuri militare

Flancul estic NATO în Europa a fost întărit prin sosirea într-un port german, la 6 ianuarie, a unei încărcături de echipamente și vehicule militare americane. Cei 4.000 de soldaţi participanţi la aceeași operaţiune, Atlantic Resolve, au fost salutaţi cu entuziasm, la 14 ianuarie, de autorităţile și cetăţenii Poloniei, care este baza logistică a acestor exerciţii militare desfășurate în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România și Ungaria. Apoi, la 16 ianuarie, Lituania a anunţat că va construi un gard la graniţa cu exclava rusă Kaliningrad, puternic militarizată, și, în aceeași zi, în Norvegia, au fost desfășuraţi circa 300 de pușcași marini americani. Toate aceste măsuri au stârnit nemulţumirea puternică a Kremlinului.

Aniversarea lunii

România a sărbătorit, la 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române, din anul 1859, când Moldova și Ţara Românească și-au ales același domnitor, pe Alexandru Ioan Cuza, eveniment desăvârșit la 1 decembrie 1918, prin unirea și cu Transilvania.