Teroristul de la Boston, victima violenţei biologice?

53

Tamerlan Tsarnaev, cel despre care se presupune că a organizat atentatele de la Boston, este acum mort. Fratele său cel mic a fost prins și riscă pedeapsa cu moartea pentru că i-a fost complice. După acest deznodământ, din ce în ce mai multe întrebări ies la suprafaţă. Una dintre cele pertinente pune în prim-plan cariera de pugilist a lui Tsarnaev, întrebând dacă nu cumva traumele craniene care vin la pachet cu acest sport au ceva de-a face cu plănuirea unui asemnea atentat.

Investigatorii nu au aflat nici până acum care sunt motivele din spatele atacului. Cei doi fraţi locuiau de 10 ani în SUA și nu par să fi avut nicio legătură cu vreo gupare islamistă teroristă. Ceea ce se presupune deocamdată este că cei doi erau jihadiști auto-radicalizaţi, având în vedere că mărturiile membrilor familiei indică faptul că fratele mai mare ar fi fost atras de islamul radical în ultimii trei-patru ani. Pentru unii, această explicaţie este „slabă", motiv pentru care diverse alte întrebări apar în presă. Cei de la Time au stat de vorbă cu un expert în criminologie, pentru a afla dacă ar exista vreo posibilitate ca lovituile suferite la cap să îi fi schimbat comportamentul lui Tsarnaev în unul violent.

Dacă un asemenea scenariu pare ciudat, trebuie avuţi în vedere cei 4.000 de foști jucători NFL și încă 2.000 de soţii ale acestor jucători care au dat în judecată liga de fotbal, susţinând că nu li s-au explicat niciodată pericolele rănilor craniene și că jucătorii au fost forţaţi să se întoarcă pe teren chiar dacă era clar că suferiseră traume craniene. Jucătorul profesionist de fotbal american Dave Duerson s-a sinucis în 2011, punând punct unei cariere de 11 ani în NFL și lăsând în urmă 4 copii. Învins de pierderile de memorie, durerile de cap, problemele de vedere și depresie, dar și de dezintegrarea vieţii personale, a ales să își pună capăt zilelor. Printre ultimele sale cerinţe către fosta soţie a fost și: „Te rog, ai grijă ca creierul meu să fie donat Băncii de Creiere a NFL pentru cercetări." Examinările făcute de Centrul pentru studiul encefalopatiei cronice traumatice (C.S.T.E.), ceea ce Duerson a numit „banca de creiere a NFL", au confirmat diagnosticul de encefalopatie cronică traumatică (CTE).

Boxul este un sport care se confruntă de mult timp cu probleme de sănătate mintală ale sportivilor, precum demenţă, sinucidere și encefalopatie cronică traumatică, care ar putea fi responsabilă pentru comportamentul violent. Din cauza frecvenţei cu care se dezvoltă la pugiliști, boala a fost iniţial numită „demenţă pugilistică" și doar recent a fost descoperită și în afara domeniului boxului. CTE este o boală degeneratiă progresivă ce apare la persoanele cu traume craniene repetate, care poate fi identificată doar după moarte, prin analizarea ţesutului cerebral. Una dintre multele sale efecte este și agresiunea și instabilitatea emoţională. Tsarnaev a fost pugilist amator care a câștigat competiţia New England Golden Gloves în 2009 și în 2010. Se poate să fi avut CTE, iar asta să fi declanșat episodul tragic de la Boston?

Adrian Raine este profesor la Universitatea din Pennsylvania, autor și expert în criminologie. El și-a petrecut ultimii 35 de ani încercând să afle ce îi face pe unii oameni să fie capabili de uciderea semenilor lor. În cazul lui Tsarnaev, profesorul intervievat de revista Time crede că este vorba despre un complex de factori: predispoziţia biologică spre violenţă, combinată cu factori sociali precum respingerea aplicaţiei pentru cetăţenie și o posibilă boală mintală.

Între suspectarea fraţilor de ideologie religioasă dusă la extrem și posibilitatea existenţei unei patologii, profesorul înclină balanţă către a doua variantă. Cei care produc masacre în masă au un întreg bagaj de factori de risc sociologici și psihologici. „Există o linie fină între ideologie și paranoia clinică", spune profesorul. Dacă ar putea studia creierele celor doi fraţi, ar putea vedea dacă există o problemă la amigdala creierului, care controlează emoţiile. Studiile au arătat că în cazul psihopaţilor, a celor care ucid fără regrete, a prădătorilor, acea parte din creier este afectată din punct de vedere structural și funcţional. „Insă, nu este totul biologie", avertizează Raine. „Contextul social este crucial." Deocamdată nu există dovezi știinţifice care să arate ce face dintr-un om normal un terorist, dar părerea profesorului este că există factori comuni pentru diversele forme de violenţă planificată. „Acești factori includ o personaliate cu sânge rece, combinată cu un temperament agresiv, care caută mereu să fie stimulat."

În ceea ce privește posibilitatea ca Tsarnaev să fi suferit de CTE, este greu de spus. Autorităţile nu și-au exprimat intenţia de a-i studia creierul și, dacă nu au luat deja măsuri pentru asta, acum ar fi oricum prea târziu. Dar ne putem baza pe un lucru: atacul de la Boston a fost planificat, a fot premeditat. „Nu a existat niciun fel de impulsivitate, ceea ce se găsește la tinerii care suferă de CTE. Asta nu înseamnă că Tsarnaev nu avea traume craniene legate de box. Cred că avea. Dar nu asta i-a cauzat comportamentul violent", conchide dr. Robert Cantu, profesor la Universitatea Boston și co-director al Centrului pentru Encefalopatie.