În ce mai cred europenii de Ziua Europei

64

Pe 9 mai se sărbătorește Ziua Europei, sau cel puţin așa ar trebui, în teorie. În practică, europenii simt că este mai degrabă timpul pentru niște schimbări capitale, decât pentru celebrarea unor politici care au împărţit Europa în două.

The Guardian, împreună cu alte patru publicaţii europene, au organizat sondaje pentru a „lua pulsul” europenilor, înaintea acestei zile. Se pare că europenii încă nu au renunţat la visul vechi de 64 de ani, pentru o Europă unită, dar nu sunt deloc mulţumiţi de rezultatul actual.

Europa poate fi un bastion pentru pace și libertate, dar deocamdată este un loc frustrant în care să trăiești, pare a fi impresia generală a celor care au răspuns la sondaje. Europenii au în comun destule lucruri de care să se plângă:

„Europa trebuie să se concentreze și pe alte lucruri, nu doar pe bani”, a declarat un cititor din Angoulême, reflectând o frustrare comună faţă de politicile de austeritate și de control al inflaţiei.

„Parlamentul European este singura instituţie aleasă democratic”, a declarat Bruno Linn, din Germania. Pentru acest motiv, funcţiile parlamentului ar trebui și întărite, dar și extinse. De exemplu, Parlamentul European ar trebui să aleagă membrii Comisiei Europene, aceasta fiind instituţia cu putere de decizie reală.

„Uniunea Europeană este integrată doar la nivel economic și favorizează excesiv elitele. În timpul crizei, UE a acţionat ca un instrument de tăieri sociale, cu consecinţe dezastruoase în ţările unde a acţionat troica”, a declarat Christoph Sebald, din Germania. Părerea sa este susţinută de respondenţii spanioli care văd în acţiunile UE autoritarism economic, social și politic.

Cu toatea astea, „unitatea europeană este vitală pentru a putea avea un cuvânt de spus ca putere mondială, în prezent dar mai ales în viitor”, a declarat un cititor din Martellago. Din acest motiv, majoritatea cititorilor și-au exprimat intenţia de a merge la vot pentru alegerile europarlamentare.

Singura problemă rămâne: „Cu cine votăm?” Respondenţi din mai multe ţări și-au exprimat o frustrare, care este comună și românilor, și anume că înainte de alegeri mass-media a tratat alte subiecte, astfel încât oamenii spun că nu știu cine sunt parlamentarii care candidează, nu știu ce legislaţii îi vor afecta direct și ce vor candidaţii să facă în privinţa aceasta și, în definitiv, nu știu cu cine o să voteze pe 25 mai.