Danemarca distruge mitul unei Europe fără frontiere

154

Danemarca a decis unilateral reintroducerea controlului la frontiere, motivând creșterea criminalităţii trans-frontaliere. Comisia Europeană a criticat imediat gestul guvernului danez și a cerut explicaţii.

Autorităţile daneze plănuiesc să investească 20 de milioane de euro în personal și echipament pentru controlul graniţelor. Controalele vor include porturile, graniţa terestră cu Germania şi podul Oresund pe care Danemarca îl împarte cu Suedia. Dacă vor trece de parlament, măsurile vor fi implementate în maxim trei săptămâni.

Decizia autorităţilor daneze vine ca reacţie la ineficienţa securităţii graniţelor uniunii și a riscului crescut de criminalitate. „Vedem o creștere a criminalităţii trans-frontaliere: droguri, reţele de crimă organizată est europene, trafic de fiinţe umane, spălare de bani… Unul dintre cele mai eficiente moduri de a le combate este controlul la frontiere", a explicat decizia ministrul de finanţe Claus Hjort Frederiksen. În faţa criticilor, ministrul danez al integrării a negat faptul că ţara sa ar introduce controlul regulat al tuturor pașapoartelor, reafirmând că decizia vizează exclusiv oprirea criminalităţii trans-frontaliere. Hjort Frederiksen a insistat că verificările vor fi aleatorii și ele „se vor supune cadrului spaţiului Schengen".

Comisia Europeană a reacţionat imediat și a cerut explicaţii guvernului danez. „Vrem să fie clar că nu putem și nu vom accepta acţiuni care înseamnă un pas înapoi de la tratatul UE cu privire la libera circulaţie a bunurilor și persoanelor în interiorul graniţelor sale.", a spus daneza Pia Ahrenkilde Hansen, purtătoare de cuvânt a CE la conferinţa de presă obișnuită de joi, 12 mai. O serie de analiști sunt de părere că avem de-a face nu doar cu o problemă a imigraţiei din estul Europei, ci și cu afluxul mare de imigranţi și refugiaţi în urma revoluţiilor arabe. Măsura surprinde cu atât mai mult cu cât în primul semestru al lui 2012 Danemarca va prelua conducerea UE.

Decizia daneză are însă și explicaţii interne. În Danemarca o poziţie de forţă împotriva imigraţiei o are Partidul Poporului Danez. Guvernul minoritar de centru-dreapta are nevoie de susţinerea acestei formaţiuni de dreapta în reformele interne. Ca atare a fost de acord să-i dea curs solicitărilor cu privire la controlul strict al graniţelor. La rândul ei, șefa partidului popular a susţinut că turiștii germani nu vor fi ţinta controalelor, „majoritatea lor vor fi primiţi cu un salut și un zâmbet." Ţinta evidentă sunt imigranţii.

Martin Schulz, șeful socialiștilor din Parlamentul European, a acuzat guvernul danez de populism, criticând ca nejustificat argumentul problemei refugiaţilor africani din sudul Europei care ar avea efecte în nordul continentului. „Este inacceptabil pentru vreun guvern să suspende atât de brusc libertăţile fundamentale ale cetăţenilor europeni". În schimb ministrul german de interne Hans-Peter Friedrich a recunoscut că pot fi situaţii care cer măsuri suplimentare, cum ar fi cazul unor „presiuni migraţioniste excepţionale", însă a cerut mai degrabă găsirea unor măsuri flexibile și temporare.

Conform acordului Schengen, ţările aderente pot reintroduce controlul la frontiere numai în baza unei „ameninţări serioase" la adresa securităţii. Situaţiile acestea pot varia de la presiuni migraţioniste la circulaţia unor fani ai cluburilor sportive, cunoscuţi pentru violenţa lor. Acordul Schengen a fost semnat în 1985 în Luxemburg, în orașul cu același nume, și a intrat în vigoare în 1995. Din el fac parte 22 de ţări membre UE dar și Norvegia, Elveţia și Islanda, dar nu Marea Britanie sau Irlanda.