Sondaj UE: Evreii nu se mai simt în siguranţă în Europa

698

Mai mult de o treime din evreii care locuiesc de generaţii într-un stat UE au luat în considerare posibilitatea de a emigra, pentru că nu se mai simt în siguranţă în locul în care trăiesc, arată un studiu realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA).

Studiul a analizat răspunsurile a 16.395 de persoane peste 16 ani, care s-au autoidentificat ca evrei, din 12 state membre ale UE, ce găzduiesc împreună 96% din populaţia evreiască din Europa – Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia și Marea Britanie.

Respondenţii au fost chestionaţi cu privire la opiniile lor despre trendul antisemitismului din ţara lor, dar și cu privire la modul în care comportamentele antisemite le influenţează comportamentul cotidian. De asemenea, au fost invitaţi să prezinte situaţiile personale sau cele în care au fost martorii unui caz de hărţuire sau de violenţă asupra unui evreu.

Sondajul a explorat și gradul de conștientizare al subiecţilor cu privire la legislaţia antidiscriminare și organizaţiile care sprijină victimele discriminării.

Rezultatele au arătat că antisemitismul se propagă în sfera publică, iar stereotipurile negative despre evrei se reînnoiesc, motiv pentru care membrii etniei se confruntă cu o probabilitate sporită de a fi victimele unui abuz.

Astfel, 89% dintre subiecţi cred că antisemitismul s-a accentuat în ultimii 5 ani, iar 89% afirmă că este vorba de o problemă serioasă. Ei au afirmat că antisemitismul este pregnant în social media (89%), în spaţiile publice (73%), în presă (71%) și în viaţa politică (70%).

Cele mai obișnuite declaraţii antisemite cu care se confruntă se referă la faptul că „israelienii se comportă ca naziștii faţă de palestinieni” (51%), „evreii au prea multă putere”(43%) și „evreii exploatează victimele Holocaustului pentru propriile scopuri” (35%).

Sute dintre respondenţii studiului spun că au fost ţinta unui atac antisemit în ultimul an, iar 28% au declarat că au avut parte de cel puţin o hărţuire pe motive etnice în același interval.

Evreii care poartă obiecte ce le dezvăluie identitatea au fost mai frecvent hărţuiţi (37%) decât cei care nu afișează în public semne ale apartenenţei etnice. Aproape jumătate dintre subiecţi se temeau de o eventuală hărţuire sau de un atac verbal, iar 40% aveau temeri cu privire la posibilitatea de a fi ţinta unui atac fizic. Un respondent din 5 cunoștea evrei (inclusiv membri ai familiei) care să au fost insultaţi verbal, hărţuiţi sau atacaţi din cauza etniei.

Totuși, 79% dintre cei hărţuiţi nu au raportat incidentul poliţiei, iar 11% dintre cei care s-au simţit discriminaţi (în ceea ce privește angajarea, educaţia, sănătatea sau locuinţa) nu au raportat acest lucru niciunei autorităţi, fie pentru că au convingerea că nimic nu se va schimba (52%), fie pentru că nu au dovezi (33%) sau cred că incidentul nu e suficient de grav (34%).

De teama repercusiunilor, 34% dintre subiecţi evită să viziteze alţi evrei sau să participe la evenimente organizate de comunitatea evreiască, iar 38% declară că s-au gândit în ultimii 5 ani la emigrarea într-un loc mai sigur pentru ei.

Sentimentele de nesiguranţă cele mai acute au fost raportate de evreii din Franţa (9 din 10 evrei francezi declară că sunt priviţi cu ostilitate pe stradă), din Polonia, Belgia și Germania, a arătat studiul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Și Marea Britanie înregistrează un record negativ, 4 din 5 evrei de aici apreciind că antisemitismul este o problemă majoră a politicii britanice, în timp aproape o treime dintre evrei se gândesc să emigreze.

Studiul a reliefat prăbușirea încrederii evreilor în capacitatea guvernelor de a-i proteja, precum și suferinţa evreilor constrânși să aleagă între emigrare și ruperea lor de comunitatea evreiască, a susţinut Congresul Evreiesc European.

„Aceasta este intolerabil o alegere pe care niciun popor n-ar trebui s-o facă”, a declarat Moshe Kantor, șeful Congresului.

Un raport realizat în 2016-2017 a investigat posibilele conexiuni dintre accentuarea antisemitismului și creșterea migraţiei din ţările predominant musulmane. Intitulat Antisemitismul și imigraţia în Europa de Vest de azi: există o legătură?, raportul a fost realizat de Institutul Pears pentru studierea antisemitismului, de la Universitatea din Londra, și a analizat cinci rapoarte naţionale, din Belgia, Franţa, Germania, Ţările de Jos și Marea Britanie.

Rezultatele au indicat o creștere a temerilor evreilor din aceste state și chiar o tendinţă sporită de emigrare: în Franţa, 1.900 de evrei au emigrat în Israel în 2012, 7.800 au plecat în 2015 și 5.000, în 2016.

În Belgia, evreii au motive de îngrijorare după ce autorităţile din Bruxelles au sfătuit oamenii să evite afișarea în public a afilierii religioase.

Raportul conchide că temerile evreilor din Europa de Vest au devenit un fenomen „transfrontalier”, dar autorii săi tratează cu precauţie legătura dintre antisemitism și migraţia din ţările musulmane, apreciind că actualii imigranţi ar putea fi „o sursă potenţială de antisemitism”, dar că sondajele au prezentat rezultate diferite, în funcţie de întrebările aplicate.

Subliniind faptul că printre refugiaţii musulmani se întâlnesc atât atitudini antisemite, cât și atitudini pozitive faţă de egalitatea în drepturi și coexistenţa pașnică a musulmanilor, evreilor și creștinilor, cercetătorii concluzionează că lipsesc dovezile că imigranţii musulmani contribuie semnificativ la creșterea antisemitismului în societate.