Varianta dură a Brexitului, în viziunea liderilor britanici

288

Cărţile Brexitului încă se joacă tare. Politicienii britanici, dar și cei europeni rămân pe baricade, arătând că ieșirea Marii Britanii din UE va continua să genereze surse inepuizabile de tensiune. Propunerea planului de Brexit expusă recent de premierul britanic este departe de a fi o variantă „soft”.

Premierul britanic Theresa May a anunţat într-un discurs așteptat de fanii Brexitului că Londra intenţionează să se despartă complet de Uniunea Europeană. Mai mult, nu are intenţia să opteze pentru „ceva care să păstreze jumătate pe dinafară și jumătate pe dinăuntru”, a lăsat de înţeles liderul britanic. Este exact cum anticipaseră specialiștii: „o ruptură clară și totală”.

Practic, premierul May a confirmat că Brexitul va fi unul „tare”, în acord cu calificativul acordat de presă. Aceasta presupune ca Brexitul să implice ieșirea Marii Britanii din piaţa unică, a insistat Theresa May. „Ceea ce propun nu poate fi o apartenenţă la piaţa unică”, care „ne-ar împiedica să ne negociem propriile acorduri economice”, a spus ea la Londra. Orientarea lui May este foarte clară. Marea Britanie dorește să negocieze un acord de liber schimb cu UE, dar și cu alte ţări, cum ar fi Statele Unite. Ideea unui acord vamal a fost foarte limpede exprimată. „Nu vreau ca Regatul Unit să fie membru al politicii comerciale comune (a UE – n.r.) și nu vreau să fim legaţi prin tarife externe comune, ar fi elemente de uniune vamală care ne-ar împiedica să ne încheiem propriile acorduri comerciale cu alte ţări. Însă vreau să avem un acord vamal cu UE.”

În consecinţă, a insistat pe păstrarea unor relaţii de prietenie cu partenerii europeni, dar a avertizat împotriva „pedepsirii” ţării de către UE, afirmând tranșant că „niciun acord e mai bine decât un acord prost”. Mai mult de atât, May a ameninţat UE că, dacă nu va ceda în negocieri, va începe un fel de război al taxelor. Aceasta înseamnă că Marea Britanie ar putea trece la un alt model economic și fiscal pentru a-și menţine competitivitatea. Această perspectivă fusese deja anunţată de ministrul finanţelor, Philip Hammond, conform căruia „ar trebui să fim capabili să găsim un acord care să permită, pe bază de reciprocitate, accesul la pieţele noastre fără integrarea politică pe care a implicat-o aderarea la UE”, a declarat Hammond. Întrebat despre posibilitatea ca Marea Britanie să devină un paradis fiscal, Hammond a avertizat că, dacă ţara sa „nu are acces la piaţa europeană”, ar putea „schimba modelul economic” pentru „a recâștiga competitivitatea”. Aceasta s-ar putea concretiza printr-o scădere a taxelor și impozitelor pentru companiile cu sediul în Marea Britanie.

Plecând de la premisele menţionate, premierul a anunţat declanșarea unei proceduri de separare până la sfârșitul lui martie, ca o fază preliminară, urmată de doi ani de negocieri. Aceasta înseamnă că Brexitul încă nu a început, fiindcă Marea Britanie nu a invocat încă în mod formal Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Acest articol declanșează o perioadă de negociere de până la doi ani, în care Marea Britanie trebuie să cadă de acord asupra termenilor retragerii sale cu cele 27 de ţări rămase. În acest timp, Marea Britanie nu va mai fi în măsură să participe la discuţiile din UE. Totuși experţii avertizează că complexitatea stabilirii de acorduri comerciale alternative cu toate ţările din Uniune ar putea dura mai mult decât timpul preconizat. Fostul secretar de cabinet, Gus O’Donnell, a declarat pentru BBC că negocierea unui acord final ar lua „cel puţin cinci ani”, adăugând că „sub nicio formă nu se va ajunge la un aranjament final în termen de doi ani”.

Reacţiile internaţionale la discursul lui May au venit rapid. Cu câteva zile înaintea discursului, ministrul francez al finanţelor, Michel Sapin, a declarat că May nu are niciun plan concret pentru ieșirea din Uniunea Europeană și că există prea multă improvizaţie. „Nimeni nu era pregătit. Suntem într-o situaţie improvizată. Toate acestea arată cât de neputincios este guvernul britanic în faţa unei situaţii pe care unii dintre ei chiar au dorit-o”, a declarat ministrul Sapin. Incertitudinea la care făcea referire liderul francez pare să fie înlocuită, odată cu discursul lui May, de ceva mai multă coerenţă, chiar dacă aceasta nu este neapărat pe placul europenilor.

Germania, prin ministrul său de externe, Frank-Walter Steinmeier, a apreciat faptul că premierul britanic i-a oferit Europei „în sfârşit un pic mai multă claritate” în ceea ce priveşte Brexitul. La fel, negociatorul-șef al Parlamentului European, Guy Verhofstadt, a salutat claritatea discursului premierului May, dar a adăugat că zilele când Marea Britanie putea să aleagă ce dorește de la Europa s-au terminat. În schimb, polonezul Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, şi-a exprimat dezamăgirea: „Un proces trist, vremuri suprarealiste, însă cel puţin avem un anunţ realist despre Brexit. UE27 este unită şi pregătită să negocieze.“