Schimbarea la faţă a zonei euro: cine rămâne şi cine pleacă

7

Grecia iese din zona euro, Italia se scaldă în apele falimentului, iar Germania, suţinută de Franţa, ridică zidul Berlinului pentru a separa NV Europei de SE, alcătuind o Uniune Europeană cu două viteze.

Acestea sunt câteva dintre scenariile posibile ale luptei pentru supravieţuirea zonei euro, după ce ieri Italia a atins pragul critic de 7,12% la dobanzile titlurilor de stat, în pofida angajamentelor premierului Silvio Berlusconi de a adopta reforme şi de a demisiona la sfârşitul lunii. Italia a devenit un teatrul de război european, punând la încercare rezistenţa liderilor europeni de a susţine Uniunea Europeană în forma iniţială.

Datoria Italiei

Berlusconi, care nu demult le spunea simpatizanţilor din partid „ sunt Iisus Christos al politicii, sunt o victimă răbdătoare, tolerez pe toată lumea, mă sacrific pentru toţi", a primit lovitura de graţie după ce un vot în parlamentul italian a demonstrat că premierul nu mai are sprijinul majorităţii. În plus, relatează ZF, la summitul G20 a fost forţat să accepte supravegherea reformelor italiene de către FMI, semn al neîncrederii liderilor lumii în capacitatea oficialului de a scoate Italia din criză.

Cu o datorie de 1.900 de miliarde de euro – mai mare decât datoriile Greciei, Spaniei, Irlandei şi Portugaliei luate la un loc – Italia are o importanţă sistemică, fiind a treia mare piaţă de obligaţiuni din lume, scrie ziarul Capital. Cu toate astea, „deşi Italia este considerată prea mare pentru a se prăbuşi, s-ar putea să fie şi prea mare pentru a putea fi salvată, dacă nu se schimbă complet atitudinea faţă de rezolvarea crizei", spune John Higgins, expert Capital Economics din Londra, adăugând că „lucrurile ar putea deveni foarte urâte".

O posibilitate pentru atenuarea crizei ar fi aceea ca Italia să apeleze la Fondul European pentru Stabilitate Financiară (FESF), care poate asigura până la 10% din valoarea PIB-ului ţării europene care cere ajutor. În cazul Italiei, ar fi vorba de 160 mld. euro. Însă, dacă așa cum susţine Higgins, Italia ar avea nevoie de 700 mld. euro pentru ca să nu mai fie nevoită să se împrumute din piaţă prin intermediul obligaţiunilor pentru o perioadă de trei ani, problema care rămâne este că în fond mai sunt doar 270 mld. euro, informează Capital.

Zona euro vrea să întărească FESF şi a solicitat în acest scop Chinei să cumpere obligaţiuni ale fondului. China însă este foarte reticentă şi se lasă mult curtată de liderii europeni. O "clarificare politică" este necesară în Italia şi Grecia, a declarat, joi, la Beijing directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, conform Gândul.

O clarificare politică în Italia şi Grecia, deşi necesară, este greu de obţinut, când fiecare tabără de politicieni îşi urmăreşte bunăstarea în politica internă şi în faţa cetăţenilor iritaţi de măsurile de austeritate impuse de guvernele lor. Insistenţa lui Berlusconi de a organiza alegeri anticipate în detrimentul unui guvern interimar va duce la instabilitate prelungită. Deşi a fost nevoit să îşi ofere demisia după ce parlamentul va vota pachetul de măsuri de austeritate cerut de UE, până la votul efectiv ar putea trece săptămâni întregi.

Problema Greciei

Grecii au rămas în continuare fără premier după demisia lui Papandreou. Surse citate de Financial Times susţin că, deşi numele noului premier nu a fost încă anunţat oficial, ar fi vorba despre politicianul Philippos Petsalnikos, ales în octombrie 2009 preşedinte al parlamentului de la Atena. Se pare că el a fost prima alegere a lui Papandreou, însă bancherii eleni ar fi preferat ca şefia executivului să fie acordată fostului vice-preşedinte al Băncii Centrale Europene, Lucas Papademos, potrivit Gândul.

Reorganizarea Europei

Pe fondul crizei politice din sudul Europei, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy vorbesc deschis despre o reorganizare a Uniunii, după un model cu două viteze ce presupune formarea unei zone euro mai integrate, dar şi mai restrânse.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a vorbit marţi, în timpul unui discurs la Strasbourg, despre acest model, în care zona euro va avansa mai rapid decât toate cele 27 de ţări în ansamblu, conform Mediafax. Potrivit unor surse citate de Reuters, Angela Merkel a cerut deja modificarea tratatelor europene astfel încât să poata fi creată această Uniune cu două viteze, euro-zona, care va accelera integrarea, şi un grup în expectativă în afara monedei mai puţin conectat la schimbările structurale.

„Este vremea pentru apariţia unei noi Europe. O comunitate care spune că, orice s-ar întâmpla în restul lumii, asta nu va schimba sub nicio formă propriile reguli, atunci această comunitate nu poate pur şi simplu să supravieţuiască", a spus Merkel, citează Capital.

Surse oficiale europene au declarat pentru Reuters că modificarea Tratatului va fi discutată oficial la un summit convocat la Bruxelles pe 9 decembrie, iar "conferinţa interguvernamentală", procesul prin care pot fi făcute schimbări, ar putea fi organizată anul viitor.

Reacţii la „noua” Europă

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat la Berlin cu privire la costurile economice ale oricărei "dezbinări" în zona euro. Economia Germaniei s-ar contracta şi ar pierde un milion de locuri de muncă, crede Barroso.

Oficialul consideră că orice efort pentru o mai strânsă integrare a politicii economice nu trebuie să vină cu preţul unor noi divergenţe între statele membre UE. „Nu poate fi pace şi prosperitate în Nordul şi Vestul Europei, dacă nu este pace şi prosperitate în Sud şi Est", citează Mediafax.

Marea Britanie, singura mare economie din UE care a rămas în afara zonei euro, se opune de asemenea oricărei mişcări în direcţia unei Europe în două viteze, sau mai degrabă instituţionalizării unui proces care se derulează deja.

Lordul Alexander Hesketh, fost ministru în guvernele conduse de Margaret Thatcher și John Major, crede că Uniunea Europeană este un soi de "nouă religie", care există deoarece persoanele care se află la conducerea instituţiilor europene au numeroase beneficii.

"Europa, sau Uniunea Europeană, e un soi de nouă religie. E condusă de oameni care plătesc taxe pe departe mai mici decât oriunde altundeva pe continent, care își educă copiii pe gratis în 14 școli private din Buxelles, și de Parlamentul European, unde majoritatea membrilor sunt plătiţi de trei-patru ori mai mult decât ar fi plătiţi pentru o viaţă întreagă de muncă la orice alt loc de muncă unde ar lucra", citează Capital.

„O alianţă formată din SUA, Marea Britanie și Rusia au salvat Europa în Cel de-Al Doilea Război Mondial și nu văd prea multe mulţumiri să fie aduse vreuneia dintre aceste trei ţări.", mai precizează Hesketh.

În ceea ce priveşte România, preşedintele Traian Băsescu a sosit, azi dimineaţă la Berlin, pentru vizita oficială de o zi în timpul căreia are programate convorbiri oficiale cu preşedintele Republicii Federale Germania, Christian Wulff, şi cu cancelarul german Angela Merkel.

Reprezentantul Deutsche Bank în România, Radu Zaciu, a susţinut, înainte de vizita preşedintelui Traian Băsescu la Berlin, că instituţia pe care o reprezintă este intere¬sa¬tă de preluarea unei bănci în România, în cazul în care i se iveşte ocazia, dar şi de finanţarea deficitului bugetar, potrivit Ziarul Financiar.

Deutsche Bank nu are în România decât un birou, însă Radu Zaciu, susţine că instituţia de credit urmăreşte cu atenţie ce se întâmplă aici şi analizează orice oportunitate de a intra pe piaţă.

În jurul orei 14.30 (ora României) sunt programate declaraţii de presă susţinute de Traian Băsescu şi Angela Merkel, potrivit Mediafax.

(Foto: Dreamstime)