Aplicaţia ce face conversia poluării aerului în ţigări consumate

111

V-aţi întrebat vreodată câte ţigări aţi fumat în mod pasiv în timp ce mergeaţi pe străzile unui oraș poluat? O aplicaţie nouă convertește datele privind poluarea aerului din orașe în echivalentul numărului de ţigări fumate pe zi.

Aplicaţia a fost creată de Marcelo Coelho, designer de aplicaţii, împreună cu dezvoltatorul de aplicaţii din Paris, Amaury Martiny, după ce au citit un studiu care a echivalat efectele poluării asupra sănătăţii, cu efectele fumatului. Raportul știinţific realizat de cercetătorii Richard Muller și Elizabeth Muller, de la Berkeley Earth, un departament de cercetare din cadrul Universităţii din California, SUA, avertizează că, la nivel global, poluarea aerului ucide în fiecare an mai mulţi oameni decât SIDA, malaria, diabetul sau tuberculoza.

„Regula de bază este că o ţigară pe zi este echivalentul brut al unui nivel PM2.5 de 22 μg / m3”, au stabilit cercetătorii. Astfel că, în funcţie de nivelurile de PM2.5 din diverse orașe, particule microscopice poluante periculoase au potenţial carcinogen și pot provoca atac de cord, accident vascular cerebral, cancer pulmonar și astm, cercetătorii au stabilit câte ţigări am fuma pe zi.

Astfel, cercetătorii au constatat că media anuală a poluării cu particule PM2.5 în Beijing echivalează cu fumatul a câte patru ţigări pe zi, însă în zilele cele mai rele poate ajunge și la 60 de ţigări pe zi. Pentru comparaţie, media anuală din Los Angeles este echivalentă cu fumatul a doar unei jumătăţi de ţigară pe zi.

Folosind formula din articol, Coelho și Martiny au conceput o interfaţă care utilizează date despre poluare din sute de staţii de măsurare a calităţii aerului în orașe din întreaga lume și transformă numărul de PM2.5 în numărul de ţigări inhalate pasiv de o persoană în timp real. Aplicaţia a fost lansată pe 1 aprilie și poate fi descărcată gratuit prin Google Play sau App Store.

„Interfaţa este destul de simplă: geolocalizează telefonul, se conectează la baza de date și arată numărul de ţigări fumate în acea zi”, a explicat Coelho.

Lui Martiny i-a venit ideea după ce a locuit un timp la Beijing. „Am văzut o transformare imensă a orașului. (…) La început, puteam vedea cerul albastru și nu erau atât de multe mașini. A fost destul de plăcut”, a declarat Martiny. Însă, potrivit acestuia, totul s-a schimbat după ce a început să se emită un număr mare de poluanţi din instalaţiile de ardere a cărbunelui, pe fondul proiectelor de construcţie și al altor investiţii legate de industrializarea rapidă din Beijing.

Aplicaţia arată că francezii pot inhala aer poluat echivalent cu fumatul a până la șase ţigări pe zi, în timp ce o persoană din Delhi ar putea să „fumeze” între 20 și 44 de ţigări pe zi, maximul înregistrat până în prezent în acest oraș. Alte orașe aglomerate pot înregistra valori de asemenea ridicate, ca de exemplu Mexico City, unde s-a înregistrat un echivalent a 6,5 ţigări inhalate zilnic.

„Am fost, de asemenea, surprins să văd că Buenos Aires și Sao Paulo au cea mai bună calitate a aerului din toată America Latină, în ciuda faptului că acestea sunt orașe puternic populate”, a declarat Coelho

Atât pentru Coelho, cât și pentru Martiny, aplicaţia nu este doar un instrument util pentru a informa utilizatorii despre calitatea aerului din oraș, ci face, de asemenea, ca aceste informaţii să fie mai accesibile și mai ușor de înţeles. „Aceste staţii de monitorizare a calităţii aerului sunt locaţii foarte specifice și relevante doar pentru profesioniștii care lucrează în probleme de mediu. (…) Însă atunci când se face această conversie la ţigări este mai ușor de înţeles cu ce se confruntă oamenii, dar și care sunt efectele aerului poluat în viaţa de zi cu zi”, a declarat Martiny.

În Statele Unite și Europa, poluarea aerului are efecte dăunătoare asupra sănătăţii, echivalente cu fumatul unui număr între 0,4 și 1,6 ţigări pe zi. Comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik, a subliniat într-un raport al Agenţiei Europene pentru Mediu că poluarea provoacă peste 500.000 de decese premature (mai devreme de 65 de ani) anual în Europa. Dar pentru fiecare fumător care moare, există 30 de persoane care suferă de insuficienţă cardiacă semnificativă, estimează Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA. Poluarea aerului este, fără îndoială, cea mai mare catastrofă ecologică din lume, se mai arată în raportul de la Berkeley Earth.

Nici ţara noastră nu a rămas neafectată de această problemă. Conform ultimelor estimări, anual mor peste 23.000 de români din cauza poluării. Peste 1.800 de morţi premature sunt atribuite poluării cu bioxid de azot. „Aceste morţi premature au loc în fiecare an şi este important să lucrăm pentru a combate această problemă”, a declarat comisarul european Karmenu Vella. De altfel, România a mai fost avertizată printr-un aviz trimis de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligaţiei de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină, iar acum suntem la prima posibilă amendare cu aproape 100 de milioane de euro pe zi, dacă se constată încălcarea legislaţiei UE cu privire la limitele admise de poluare a aerului. O măsură luată de autorităţi în această privinţă a fost adoptarea la începutul anului a Planului Naţional de Management al Deşeurilor, cu scopul „de a dezvolta un cadru general propice gestionării deşeurilor la nivel naţional cu efecte negative minime asupra mediului”, se explică în documentul publicat pe site-ul ministerului de resort, notează economica.net.