Trei studenţi indonezieni au inventat un dispozitiv de localizare a victimelor seismelor

56

De mărimea unui card de credit și cu un cost de producţie de numai 7 dolari, dispozitivul emite un semnal de tip impuls pentru orice mișcare redusă, precum cea determinată de respiraţie, care poate fi detectată pe o rază de până la 10 kilometri.

Dispozitivul a fost numit „Deoterions” (Detector of Interconnected Position Points) și funcţionează cu o aplicaţie disponibilă pe sistemele iOS și Android.

„Este o invenţie incredibilă”, a declarat Ali Ghufron Mukti, un membru al Ministerului Educaţiei, precizând că guvernul intenţionează să aloce bani pentru dezvoltarea acesteia. Studenţii doresc să perfecţioneze acest dispozitiv înainte ca el să fie oferit publicului.

Satrio Riady Boer, unul dintre studenţii care au lucrat la acest dispozitiv, a vorbit despre nevoia de a localiza victimele unui cutremur cât mai repede posibil. „Orice se poate întâmpla dacă cineva rămâne îngropat sub dărâmături prea mult timp. Un picior sau o mână a victimei trebuie să fie amputate sau poate că acea persoană rămâne fără oxigen”, a punctat Boer. Studentul a mărturisit că are un motiv personal care l-a determinat să se implice în acest proiect: în urmă cu un deceniu, și-a pierdut un prieten și un profesor în cutremurul de 7,6 grade Richter care a lovit orașul său, în timp ce mama lui s-a numărat printre răniţi.

Indonezia este situată pe așa-numitul Cerc de Foc al Pacificului, o zonă cu activitate seismică și vulcanică sporită, anual regiunea înregistrând mii de cutremure, majoritatea fiind de intensitate moderată.

Cel mai devastator cutremur din istoria recentă a fost cel din decembrie 2004, când un cutremur cu magnitudinea de 9,3 grade pe scara Richter s-a produs în largul insulei Sumatra, având o durată de 10 minute și fiind atât de violent, încât axa Pământului s-a mișcat cu un centimetru. Seismul a declanșat un tsunami masiv, în unele zone valurile atingând și 30 de metri înălţime, afectând 14 ţări cu ieșire la Oceanul Indian. Bilanţul morţilor s-a ridicat la aproximativ 230.000, mai mult de jumătate dintre victime aparţinând Indoneziei.

Printre cutremurele care i-au marcat pe locuitorii din Indonezia se numără și cel din 28 septembrie 2018, cu o magnitudine de 7,5 grade, care a declanșat tsunami-uri de până la 6 metri. Au murit cel puţin 3.000 de persoane, în timp ce sute au fost rănite și cel puţin 17.000 au rămas fără adăpost, iar oamenii au săpat cu mâinile în încercarea de a descoperi persoane vii sub dărâmăturile clădirilor.

Supravieţuitorii au povestit cum pământul a devenit lichid în timpul cutremurului, transformându-se într-un nisip mișcător, care a înghiţit oameni și locuinţe; fenomenul este unul rar, putând fi înregistrat în timpul cutremurelor de intensitate mare.

Edi Setiawan, un tânăr de 32 de ani, care a ajutat la salvarea victimelor și la extragerea morţilor de sub noroi și dărâmături, a povestit că nu a mai reușit să ajungă la casa părinţilor săi, aflată la doar 300 de metri, pentru că o mare de noroi s-a interpus între el și aceasta, în timp ce părea că întreg cartierul se va scufunda (locuia în cartierul Petobo, din orașul indonezian Palu). Mama sa a fost una dintre persoanele salvate de oamenii care le-au aruncat frânghii celor blocaţi în bazinele de noroi.

Nu au fost salvaţi însă toţi membrii familiei sale: în marea de nămol a văzut două corpuri neînsufleţite pe care le-a recunoscut imediat.

„L-am putut vedea pe tata, care încă o ţinea în braţe pe sora mea. Am izbucnit în plâns. Reușisem să salvez alţi oameni, dar nu mi-am putut salva propria familie”, și-a încheiat tânărul povestea tristă,  care s-a repetat în multe dintre familiile din Indonezia, cu prilejul celor mai violente cutremure.

Luna trecută, un cutremur cu magnitudinea de 6,8 grade s-a produs în largul coastelor insulelor Sumatra și Java din Indonezia, autorităţile emiţând o alarmă de tsunami pe care au anulat-o ulterior.