Animale protejate prin lege, sacrificate pentru industria petrolului și a gazelor

100

O reformă propusă de republicanii americani Declaraţiei de Protejare a Speciilor Ameninţate periclitează existenţa animalelor vulnerabilizate de exploatarea lor în industria de petrol și gaze.

Republicanii din vestul Statelor Unite au făcut presiuni pentru reducerea aplicabilităţii Declaraţiei de Protejare a Speciilor Ameninţate (Endangered Species Act – ESA), încă de la preluarea mandatului lui Donald Trump, scrie The Guardian. Propuneri recente urmăresc însă să limiteze protecţia speciilor pe cale de dispariţie. Dacă vor intra în vigoare, aceste propuneri vor masca, pe termen lung, efectele schimbărilor climatice, și vor obliga administratorii faunei sălbatice ca, în decizia de a proteja sau nu o specie, să ia mai întâi în calcul costurile materiale asociate acesteia.

Actualmente, peste 1.600 de specii sunt încadrate ca fiind pe cale de dispariţie sau ameninţate. Dintre acestea, șase specii sunt afectate negativ în mod direct de noile propuneri.

Ursul polar este una dintre speciile cele mai ameninţate. Astfel, ca și în cazul pădurii de salvie, teritoriul ursului polar a fost vizat pentru extracţia petrolului, înclinând analiza cost-beneficiu în favoarea industriei, nu a speciei ameninţate. Alt pericol constă în deversările de petrol, căci un urs polar care cade accidental într-o pată de petrol va muri de frig, întrucât această substanţă face ca blana să-şi piardă proprietatea termoizolantă.

Cocoșii de munte, lupii gri, peștele delta smelt, somonul Coho, ursul grizli sunt de asemenea afectaţi de interesele industriei petrolului și gazelor, aflată în centrul dezbaterii recente privind domeniul de aplicare al Legii cu privire la speciile pe cale de dispariţie (ESA).

Doar în ultimii 40 de ani, aproape jumătate din animalele sălbatice au dispărut. În ceea ce privește fauna, în ultimii 25 de ani oamenii au distrus o zecime din zona sălbatică a Pământului. Dacă tendinţele continuă, se va ajunge la dispariţia completă a acestor zone, concluzionează un studiu recent realizat de către cercetători de la Universitatea din Queensland și de la Societatea pentru Conservarea Naturii.

Cercetătorii au descoperit că, la nivel global, o suprafaţă de două ori cât dimensiunile Alaskăi a fost afectată „șocant de rău” de acţiunile oamenilor începând cu anul 1993.

În regiunea amazoniană s-au înregistrat aproape o treime din pierderile „catastrofale” ale sălbăticiei.

Cea mai mare zonă sălbatică din bazinul Amazonului a scăzut de la 1,8 milioane km pătraţi la 1,3 milioane km pătraţi. Și pădurile tropicale umede din Ucayali, vestul Amazonului, care găzduiau peste 600 de specii de păsări și animale, au fost grav afectate de efectele nefaste al intervenţiei omului. În Africa Centrală, 14% din zonele de sălbăticie, care adăposteau mii de specii de vieţuitoare, au dispărut ca urmare a dezvoltării agriculturii.

La nivel global, zonele forestiere au scăzut cu 7,2%. Mai mult de jumătate din aceste pierderi au avut loc doar în trei ţări, și anume în Rusia, Brazilia și Canada, odată cu expansiunea economică, a construcţiilor și a industrializării.

Această transformare a planetei, sub influenţa acţiunilor omului, i-a adus pe oamenii de știinţă la un pas de declararea unei noi ere geologice – antropocenul. „Antropocenul reprezintă o eră geologică în care se remarcă impactul omului asupra ecosistemelor. Aceasta nu este o eră oficială, termenul nefiind acceptat în nomenclatura geologică, însă este folosit în diverse studii știinţifice”, conform Valentinei Mănoiu, conf. dr. la Facultatea de Geografie a Universităţii din București.