Poluarea atmosferică, ucigaș în serie

185

Plătim tribut greu modernizării excesive a societăţii. Aceasta nu se rezumă doar la unele probleme sociale cu care ne confruntăm, ci și la aerul pe care îl respirăm. Iar în această ultimă privinţă situaţia este foarte îngrijorătoare.

Poluarea atmosferică a provocat moartea a 4,2 milioane de persoane în 2015, ceea ce înseamnă că, dintre factorii de mediu, este principala cauză de deces, potrivit unui studiu realizat de Health Effects Institutes, cu sediu la Boston. Studiul relevă că 92% dintre locuitorii planetei trăiesc în zone unde aerul este nociv pentru sănătate. Printre ţările cele mai expuse sunt China și India, unde au fost înregistrate 1,1 milioane de decese premature în 2015, peste jumătate din decesele din întreaga lume.

În timp ce China a reușit, totuși, să stabilizeze în ultimii ani efectele poluării asupra populaţiei, în India cifra deceselor a crescut din 1990 cu aproape 50%. Cu un asemenea risc se confruntă și regiuni din Asia de Sud-Est, din Africa Centrală și zona occidentală a Africii Subsahariene. Raportat la numărul victimelor, poluarea atmosferică a devenit al patrulea factor de deces prematur în lume. Mai concret, poluarea mediului înconjurător ar fi ucis 2,9 milioane de oameni în 2013, potrivit unui raport publicat în 2016 de Banca Mondială. „Prin acest studiu sperăm să găsim ecou în rândul factorilor de decizie, pentru a se consacra mai multe resurse menite să amelioreze calitatea aerului”, a declarat Laura Tuck, responsabilă a Băncii Mondiale.

Chiar dacă cifrele statisticilor nu coincid întotdeauna, gravitatea fenomenului nu poate fi ignorată. Peste 2 milioane de persoane mor anual din cauza unor boli provocate de poluarea aerului, susţine un studiu din 2011, publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Dintre acestea, 1,3 milioane decedează din cauza poluării urbane, atât în statele dezvoltate, cât şi în cele sărace. Experţii OMS afirmă că, din totalul deceselor anuale, 1,1 milioane ar fi putut fi evitate dacă normele în materie de poluare ar fi fost respectate. Conform specialiștilor de la Banca Mondială, dacă se adaugă și efectele poluării de interior, mai ales cele legate de utilizarea combustibililor pentru încălzire și pentru gătit, numărul deceselor s-ar ridica la 5,5 milioane sau chiar la 7 milioane pe an, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În realitate, aproximativ 87% din populaţia planetei este expusă poluării, în diferite grade.

Legătura dintre poluarea aerului și consecinţele negative asupra sănătăţii au început să fie studiate abia pe la începutul anilor 1990. Astfel, în 1993, Douglad Dockery, de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard, împreună cu echipa sa, a publicat un studiu care a inclus peste 8.000 de adulţi din 6 orașe din Statele Unite și care arată că nivelul mai ridicat de particule fine din aer a fost asociat cu rate mai mari de deces, în condiţiile în care fumatul a fost exclus. În 2009, un alt document realizat de același grup de cercetători a arătat că depoluarea aerului a dus la creșterea speranţei de viaţă.

În iulie 2013, European Study of Cohorts for Air Pollution Effects (ESCAPE) a arătat că locuitul în apropierea șoselelor principale, în 9 ţări din Europa, duce la creșterea riscului de a dezvolta cancer la plămâni. Trei luni mai târziu, IARC, Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului, a clasificat în mod oficial poluarea aerului ca fiind cancerigenă, cauzând cancer atât la plămâni, cât și la vezica urinară.

DISTRIBUIE: