Poluarea ucide milioane de oameni anual

523

Aerul pe care îl respirăm a devenit atât de toxic, încât ucide una din opt persoane, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acest lucru înseamnă că, în fiecare an, șapte milioane de oameni mor prematur din cauza poluării din aer.

Datele celui mai recent raport OMS, care s-a concentrat asupra situaţiei din 2012, sunt cu atât mai îngrijorătoare, cu cât nivelul de poluare înregistrat este de cel puţin două ori mai mare decât a fost estimat anterior. Cele mai afectate de situaţie sunt regiunile din Asia de Sud-Est și Regiunile din Vestul Pacificului. Aici au fost înregistrate nu mai puţin de 5,1 milioane de decese din cauza poluării. Însă numărul morţilor produse de aerul toxic în Europa, în regiunile cu venituri mari, este de asemenea îngrijorător, de aproape 300.000 de decese.

Rezultatele arată, totodată, că cele mai multe decese au survenit pe fondul expunerii la aerul poluat din interiorul locuinţelor, care a însumat circa 4,3 milioane de cazuri. Femile din regiunile în curs de dezvoltare sunt cea mai expusă categorie la poluarea din interior. „Femeile sărace și copiii plătesc preţul scump al poluării aerului din interior, pentru că petrec cea mai mare parte a timpului acasă, respirând fumul și funinginea de la cuptoarele neetanșe pe cărbuni și cele care funcţionează pe bază de lemne”, susţine dr. Flavia Bustreo, director general asistent OMS pe probleme de sănătate a familiei, femeilor și copiilor.

Poluarea din mediul ambiant ucide circa 3,7 milioane de oameni din întreaga lume. Deși cele două estimări adunate depășesc totalul deceselor estimate, experţii OMS precizează că cea mai mare parte a populaţiei este expusă ambelor tipuri de poluare a aerului, motiv pentru care cele două valori nu pot fi pur și simplu adunate.

Bolile asociate poluării

„Riscurile produse de poluarea aerului sunt acum mult mai mari decât se știa, ori se înţelegea anterior, în special în ceea ce privește bolile de inimă și accidentele vascular-cerebrale. Foarte puţine riscuri au un impact mai mare asupra sănătăţii globale ca poluarea aerului; dovezile semnalează necesitatea unei acţiuni pentru curăţarea aerului pe care îl respirăm cu toţii”, a declarat dr. Maria Neira, directorul Departamentului OMS pentru Sănătate Publică și Determinanţi Sociali și de Mediu pentru Sănătate.

Cardiopatiile ischemice și accidentele vascular-cerebrale ocupă primele locuri în topul afecţiunilor fatale care au condus la deces, pe fondul expunerii la poluare. Aerul toxic poate provoca însă multiple alte afecţiuni, precum bolile pulmonare cronice obstructive, infecţii respiratorii acute la copii și cancer pulmonar.

Milioane de vieţi salvate prin strategii eficiente

„Poluarea excesivă a aerului este, de cele mai multe ori, produsul unor politici nesustenabile în sectoare precum transportul, energia, managementul deșeurilor și industrie. În cele mai multe cazuri, strategiile sănătoase vor fi, de asemenea, mai economice pe termen lung, ca urmare a reducerii costurilor pentru îngrijirea sănătăţii, dar și a câștigurilor în ceea ce privește clima”, punctează dr. Carlos Dora, coordonatoarea departamentului OMS pentru Sănătate Publică și Determinanţi Sociali și de Mediu pentru Sănătate. Experţii susţin că măsurile de diminuare a toxicităţii aerului pe care îl respirăm ar putea fi salvate milioane de vieţi.

Studiile anterioare, concentrate asupra situaţiei din ţările membre UE, au arătat însă că, în unele cazuri, nici măcar respectarea standardelor impuse de organismele specializate nu sunt eficiente pentru protejarea vieţii locuitorilor. Rezultatele unei metaanalize care a inclus 22 de cercetări efectuate în 13 ţări europene, sugerau necesitatea înăspririi normelor Uniunii Europene în ceea ce privește maximul de poluare admis. Standardele din regiune interzic depășirea unei concentraţii de 25 de micrograme per metru cub de particule cu diamentrul mai mic de 2,5 micrometri (PM2.5). Chiar și în condiţiile în care poluarea este cu mult sub acest prag, riscul de dezvoltare a bolilor cu potenţial mortal este semnificativ, conchid experţii.

La o concluzie asemănătoare a ajuns și un alt grup de specialiști, care a monitorizat vreme de 11,5 ani peste 100.000 de persoane sănătoase din Germania, Suedia, Italia, Danemarca și Finlanda. „Rezultatele noastre arată că expunerea la particulele de materie presupune un risc semnificativ pentru sănătate — și chiar un risc mult mai mare decât se credea înainte. Efectele adverse asupra sănătăţii care au apărut la nivelurile de expunere sub limitele impuse sunt alarmante. În concluzie, studiul sprijină cererile de reducere a acestor limite”, a declarat coordonatoarea studiului, prof. Annette Peters, de la Institutul de Epidemiologie II al Helmholtz Zentrum München.

Ţări și orașe „eco” de luat ca exemplu

O serie de ţări din întreaga lume ne servesc drept exemplu de „așa da” în ceea ce privește strategiile aplicate pentru diminuarea poluării și obiectivele îndrăzneţe propuse în acest sens. De exemplu, capitala Danemarcei, Copenhaga, are în plan neutralizarea completă a amprentei de carbon până în 2025. De altfel, aici este înregistrată una dintre cele mai mici valori din lume a acestui indice. Nu este de mirare această reușită, dat fiind faptul că, în Copenhaga, drumurile de navetă sunt realizate, în proporţie de 40% pe bicicletă. Anul acesta, Copenhaga a fost desemnată Capitala Verde a Europei și ocupă, în același timp, primul loc în topul orașelor europene „inteligente”, alcătuit de dr. Boyd Cohen.

Capitala Verde Europeană de anul trecut, orașul Nantes din Franţa, a încurajat mersul pe bicicletă și folosirea mijloacelor de transport în comun, prin adoptarea de politici și investiţii în infrastructură și în segmentul transportului public. De asemenea, a reintrodus tramvaiele electrice.

Estonia este, de asemenea, un model de urmat în ceea ce privește strategiile de micșorare a poluării. Ţara se poate lăuda cu un sistem de transport public foarte bine pus la punct, dar și cu o suprafaţă împădurită impresionantă, care depășește jumătate din întreg teritoriul său. Totodată, Tallinn, capitala Estoniei, a fost desemnată de OMS drept ţara cu cel mai înalt nivel de calitate a aerului, scrie Care2.

Și Suedia poate fi luată drept exemplu pentru grija faţă de puritatea aerului. De exemplu, în orașul Malmo sunt folosiţi exclusiv combustibili bio. Orașul Stockholm încurajează mersul pe bicicletă, în detrimentul autoturismelor, oferă locuitorilor servicii de transport public de calitate și a impus o taxă de congestionare în zona centrală pentru mașini, punctează Care2.

Foto: stockvault.net