Un studiu austriac corelează vegetarianismul cu dezvoltarea cancerului

486

Un studiu publicat în prestigiosul jurnal PLOS One anununţa, la începutul lunii februarie, că există o legătură între adoptarea unei diete vegetariene și dezvoltarea alergiilor, a bolilor psihice (tulburărilor de depresie și anxietate) și, mai grav, a cancerului.

Un studiu publicat în prestigiosul jurnal PLOS One anununţa, la începutul lunii februarie, că există o legătură între adoptarea unei diete vegetariene și dezvoltarea alergiilor, a bolilor psihice (tulburărilor de depresie și anxietate) și, mai grav, a cancerului.

O echipă de cercetători austrieci de la Institutul de Medicină Socială și Epidemiologie, din cadrul Universităţii Graz (Austria), a elaborat un studiu prin care demonstrează asocierea vegetarianismului cu o incidenţă mai mare a cancerului. Mai mult, studiul sugerează existenţa unei corelaţii între dieta vegetariană și o incidenţă mai mare a alergiilor, a cataractei, a bronșitei, a durerilor sacrospinale, a osteoporozei, a migrenei, a tulburărilor psihice și, în general, a altor boli cronice.

Privind la procentele listate în urma intervievării a 1.320 de subiecţi adulţi austrieci, devine evident că aceia care consumă o dietă vegetariană sunt mai puţin sănătoși, au o calitate redusă a vieţii și necesită mai des un tratament medical decât adepţii unor diete carnate.

O astfel de concluzie a stârnit, cum era de așteptat, controverse. Aceasta fiindcă, pentru mulţi, este aproape de bun-simţ că dieta vegetariană este mult mai benefică pentru sănătate decât dietele bazate pe consumul de carne. Numeroase studii susţin avantaje ale vegetarianismului, cum ar fi longevitatea, reducerea riscului de boli cardiovasculare și chiar reducerea riscului de cancer. Iar pentru cei care aveau dubii că această dietă ar fi suficientă pentru energizarea la efort, nutriţioniștii vin cu vestea că alimentaţia vegetariană a devenit tot mai populară printre sportivi.

A și nonA

Reacţiile nu au întârziat să apară. Un comentator semnala pe site-ul PLOS One că aceeași sursă de date a fost analizată de către aceiași autori, însă cu o concluzie complet diferită. În celălalt studiu, autorii concluzionau că „rezultatele noastre arată asocierea dietei vegetariene cu un comportament mai bun în privinţa sănătăţii, un index al masei corporale mai scăzut și un statut socioeconomic mai ridicat. Subiecţii care consumau diete carnate, însă bazată mai puţin pe carne, au raportat o sănătate mai scăzută, un număr mai mare de boli cronice, un risc vascular crescut, precum și o calitate mai scăzută a vieţii.” „În înţelegerea mea”, scria comentatorul DrSiebler, „dacă cineva obţine rezultatele A și !A privind aceeași sursă de date, atunci trebuie să fie ceva greșit la metode. În aceste condiţii, mi-e foarte neclar (…) dacă rezultatele pot avea vreo valoare.”

Autorii au răspuns acestei observaţii, subliniind că, spre deosebire de studiul de faţă, care a avut 1.320 de subiecţi, cel amintit ulterior fusese realizat pe 15.474 de subiecţi. În plus, studiul actual a urmărit să observe diferenţele între indivizi de același sex, cu aceeași vârstă și același statut economico-social, dar consumând diete diferite, în timp ce studiul anterior a urmărit să noteze diferenţele între tipurile de dietă. „Rezultatele celor două studii nu sunt comparabile”, a răspuns Nathalie Burkert, unul dintre autori, fiindcă primul studiu urmărea tendinţele în rândul populaţiei generale, în rândul căreia se știe că „vegetarieni sunt mai mult femei, tineri și persoane cu un statut socioeconomic mai ridicat”.

Nevoia de responsabilitate

Alt comentator reproșa totuși studiului că nu precizează suficient de clar că studiază un subtip al vegetarienilor și că generalizează neetic concluziile, fără să amintească nimic de studiul anterior. „Ţinând cont de pasiunea mass-mediei pentru nonsensuri hiperbolice, sugestii precum «vegetarianismul cauzează cancer» sunt neetice dacă sunt publicate fără nicio menţiune a contextului lor. Cu ce rămâne cineva care v-a citit studiile? Să mănânce vegetarian sau nu? Să limiteze consumul de carne sau nu? Să mănânce vegetarian doar dacă nu este o femeie austriacă bogată, peste 50 de ani?”

Confuzia enunţată de comentatori este firească. Studiile vin deseori cu informaţii conflictuale care sunt greu de pus cap la cap. Cititorii neexperimentaţi sunt la mila diseminatorilor care transmit informaţie selectată după agenda proprie.

Dr. David Katz, un cercetător de la Yale, pasionat al studiilor de nutriţie, declara pentru The Atlantic că „oamenii plătesc pentru ignoranţă cu vieţi umane”. Medicul amintește că, pe baza cunoștinţelor pe care le avem deja la îndemână despre diete, am putea elimina nu mai puţin de 80% din bolile cronice ale societăţii. Invitat de jurnalul Annual Reviews să compare dovezile medicale pentru și contra fiecărui curent major în alimentaţie, Katz a concluzionat că toate studiile converg spre ideea că „o alimentaţie alcătuită din alimente procesate minim, cât mai naturale, predominant plante este asociată în mod decisiv cu avansarea sănătăţii și cu prevenirea bolii”.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.