Unde am rămas cu Roşia Montană

8

În timp ce opinia publică este atentă la pasele dintre premierul Ponta şi preşedintele Băsescu, după ce acesta a revenit la Cotroceni în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care a bulversat câteva milioane de români, BBC publică un reportaj despre un subiect care a ajuns la coada listei de priorităţi a guvernului: proiectul Roşia Montană.

Pe 28 ianuarie, sute de români protestau în stradă împotriva proiectului de minerit de la Roşia Montană, aprobat de guvernul României şi susţinut deschis de preşedintele Băsescu. În ceea ce a fost numită, mai mult ironic, „iarna românească", subiectul Roşia Montană a ocupat un loc central în protestele anti-guvernamentale de iarna trecută. Acum a trecut din nou într-un con de umbră, odată cu căderea guvernului Ungureanu, suspendarea preşedintelui, revenirea sa şi alte subiecte de interes naţional, precum dezastrul de la Bacalaureat sau condamnarea lui Adrian Năstase.

Problemele cu acest proiect sunt multe, dar esenţial este vorba de un o afacere cu statul, care are la mijloc foarte mulţi bani, motiv pentru care încă nu s-a ajuns la nicio concluzie, deşi proiectul a debutat în 1997. Conform unor estimări realizate în 2003, zăcământul de la Roşia Montană ar putea conţine 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Exploatarea lui ar putea aduce economiei României 19 miliarde de dolari şi ar crea mii de locuri de muncă, două obiective susţinute de guvern, care deţine 20% din compania canadiană care s-ar ocupa de proiect, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). Unii critici argumentează că aceşti 20% ar asigura o sumă mult prea mică, pentru care nu se merită vinderea resurselor şi a patrimoniului român unor străini.

Pentru că, după cum declară şi Dragoş Tănase, manager la RMGC, pentru BBC, exploatarea ar însemna distrugerea a unei galerii de mine romane care datează de acum 2.000 de ani şi care ar putea face parte din Patrimoniul UNESCO, împreună cu distrugerea vârfurilor a patru munţi din jur. Pe de altă parte, RMGC promite că din banii pe care îi vor scoate din adâncuri, vor investi în hoteluri şi dezvoltare pe termen lung.

Această promisiune înseamnă mult pentru oamenii care odată au fost mineri şi acum nu mai au ce să lucreze. La televizor apar constant reclame cu oameni din localitate care cer demararea proiectului pentru că nu au ce lucra. Pe de altă parte, recent au apărut două spoturi publicitare, cu actorii Maia Morgenstern şi Dragoş Bucur, care poartă mesajul „Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă, la fel şi o ţară".

Roşia Montană este probabil cel mai mai controversat proiect din ţară. Este cea mai veche asezare atestată documentar din ţară şi, în plus, stă pe cea mai mare cantitate de aur din Europa. Locul este împărţit între cei care nu vor să plece, minerii fiind siguri că exploatarea o să îi ajute să le pună câte ceva pe masa copiilor, şi cei care îşi vând casele companiei de exploatare. Ecologiştii cred că zona va fi distrusă, din cauza că cianura care se foloseşte la extracţia aurului, va avea un efect devastator şi ireversibil asupra biodiversităţii. În plus, ar duce la distrugerea a 900 de clădiri şi relocarea a 2.000 de oameni.

În timp ce preşedintele Băsescu declara că se va fi folosi mai puţină cianură decât se găseşte „într-o ceaşcă de cafea", USL s-a opus vehement demarării proiectului, în perioada Guvernului Ungureanu, argumentând că exploatările miniere ar avea efecte dăunătoare asupra mediului înconjurător. Guvernul Ponta a sistat proiectul şi din luna iunie se aşteaptă o concluzie pentru analiza efectelor asupra mediului. Proiectul este reanalizat împreună cu organizaţiile non-guvernamentale din domeniu şi până nu va fi gata această analiză, nu va fi luată nicio decizie, a declarat pe 18 iunie, ministrul Mediului, Rovana Plumb.

Mai mult decât atât, Curtea de Apel Alba Iulia a declarat nule documentaţiile de urbanism în baza cărora s-a emis Certificatul de urbanism pentru proiectul minier, juriştii recomandând Comisiei de Analiză Tehnică de la ministerul Mediului să ceară investitorului un nou certificat de urbanism, făcut în baza unei documentaţii de urbanism valabile.

Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) afirma, într-un comunicat de presă, că potrivit prevederilor legale, analiza impactului proiectului asupra mediului trebuie finalizată imediat.