Fără mașini pe benzină și diesel în Anglia

348

Parlamentarii englezi depun eforturi pentru a elimina cât mai repede din circulaţie mașinile alimentate cu diesel sau petrol, urmând exemplul altor ţări europene, și nu numai.

Ţinta iniţială stabilită anul trecut de către guvern, ca mașini și microbuze cu motor și benzină să fie interzise începând cu anul 2040, este acum criticată ca fiind lipsită de ambiţia necesară eforturilor de combatere a poluării aerului. Un raport comun a patru comisii parlamentare îndeamnă la urgentarea implementării acestui plan, cerând guvernului să stabilească o dată cât mai recentă de la care producătorii de mașini să vândă numai vehicule alimentate alternativ (AFV).

„În timp ce salutăm angajamentul Guvernului de a pune capăt vânzării autovehiculelor pe benzină și motorină până în anul 2040, acest obiectiv nu pare prioritar. Nu se remarcă efortul pentru modificarea politicilor actuale privind reînoirea mai rapidă a parcului auto”, au declarat membri ai comisiilor parlamentare pentru The Telegraph. Mike Hawes, directorul executiv al Societăţii de Producători și Comercianţi de Motoare, a declarat că ultimele rapoarte guvernamentale demonstreză că s-au înregistrat îmbunătăţiri ale calităţii aerului, dar a fost de acord că „trebuie făcut mai mult”.

Se estimează că aerul poluat este cauza a 40.000 de decese premature pe an în Marea Britanie. De asemenea reprezentanţi medicali susţin că poluarea este un factor determinant al multor afecţiuni ale sănătăţii, de la bolile copilăriei până la boli de inimă și chiar demenţă. „Vehiculele Diesel și emisiile poluante sunt printre factorii importanţi care determină apariţia bolilor”, a declarat Helena Molin Valdés, șefa Coaliţiei pentru Climă și Aer, din cadrul ONU.

Preocupările legate de emisiile de dioxid de azot s-au intensificat în parte și pe fondul scandalului Volkswagen, din septembrie 2015. Producătorul de autoturisme a recunoscut programarea frauduloasă a motoarelor diesel cu scopul de a modifica rezultatele testelor de poluare pentru 11 milioane de vehicule diesel vândute pe plan mondial.

Tot mai multe ţări fac front comun împotriva poluării și a încălzirii climatice, iar măsurile vizează stoparea fabricării și a comercializării maşinilor diesel sau pe benzină, pe care plănuiesc să le interzică într-un viitor foarte apropiat.

Norvegia a anunţat că nu va mai permite pe teritoriul său decât vânzarea automobilelor electrice începând cu anul 2025, iar India și-a declarat intenţia de a face același lucru începând cu anul 2030.

Roma intenţionează să oprească intrarea în oraș a autovehiculelor diesel până în 2024, în timp ce autorităţile de la Paris vor să interzică atât autovehiculele pe benzină, cât și automobilele diesel până în 2030. Alte orașe, inclusiv Atena, Madrid și Mexico City, iau în considerare și ele restricţii.

China, cea mai mare piaţă auto din lume, urmează să stabilească anul în care va interzice comercializarea automobilelor diesel, dar și a celor pe benzină.

Prin urmare, tot mai mulţi producători auto anunţă diverse strategii pentru renunţarea treptată la liniile de motoare diesel. Grupul nipon Toyota a anunţat că din acest an nu va mai vinde mașini diesel în Europa. Întreaga linie de automobile comercializate în Europa va fi compusă doar din mașini hibride sau alimentate cu benzină, compania oferind și bonusuri celor care renunţă la mașinile vechi.

Schimbările de legislaţie luate în calcul de ţările europene vestice vor avea mai mult ca sigur ca efect o creștere semnificativă a pieţei de desfacere în Europa de Est a mașinilor diesel la mâna a doua, în ţări precum Polonia, România, Bulgaria, care oricum nu au reglementări puternice în privinţa reducerii poluării sau a diminuării comerţului de mașini diesel.

România deja riscă să fie amendată cu aproape 100 de milioane de euro pe zi dacă se constată încălcarea legislaţiei UE cu privire la limitele admise de poluare a aerului. Orașele românești care se confruntă cu mari probleme de poluare sunt Iaşul, Braşovul şi Bucureștiul, unde praful, adică particulele mobile numite PM10, depășește cu mult limitele admise. Într-un an de zile nu trebuie să fie mai mult de 35 de zile în care să se depășească nivelul de 50 de micrograme de particule pe metru cub în 24 de ore.

Din păcate, acest nivel maxim este depăşit aproape zilnic în Bucureşti, conform datelor de pe platforma calitateaer.ro. Bucureștiul este cel mai aglomerat oraș din Europa, iar Capitala este traversată de peste un milion şi jumătate de maşini pe zi, conform datelor furnizate de hotnews.ro. Prin urmare, primăria Capitalei a dezvoltat Planul Integrat de Calitate a Aerului, prin care s-ar înfiinţa un sistem asemănător celui din Germania, unde pe baza unei viniete verzi pot circula în centrul oraşelor doar maşinile cu norme Euro 5 şi 6. Recent însă, s-a anunţat posibilitatea de a recurge la altă soluţie, pe care românii au experimentat-o deja- introducerea unei taxe de primă înmatriculare începând cu această vară.

Taxa ar urma să fie cuprinsă între 50 de euro și 3.000 de euro, în funcţie de norma de poluare și ar urma să fie aplicată trei ani, după care va fi înlocuită cu un impozit progresiv plătit de toţi proprietarii de mașini, după model german, conform ProTV. Eliminarea fostei taxe de mediu a dus la creșterea imediată a vechimii parcului auto de la 8 ani la 13 ani, însă a fost o decizie necesară după ce Curtea de Justiţie Europeană a declarat-o ilegală.