Munţii de gunoaie ascunşi în adâncurile mării

11

Pungi de plastic, conserve de aluminiu, sticle, hârtie şi resturi rămase în urma activităţilor de pescuit se adună în cantităţi imense pe fundul apelor, iar extragerea lor este extrem de costisitoare şi ar putea face mai mult rău decât bine, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Institutul de Cercetare Marină Monterey Bay (MBARI).

Studiul a analizat peste 18.000 de ore de materiale video colectate din mediul subacvatic de vehiculele controlate la distanţă (ROV) ale MBARI. Toate adnotările cu privire la obiectele sau animalele înregistrate sunt trecute în Sistemul de Adnotări şi Referinţe Video (VARS) ale organizaţiei. După ce baza de date a fost analizată, cercetătorii au extras aproape 1.500 de observaţii legate de gunoaiele din adâncime, din regiuni întinse de la Insulele Vancouver, până la Golful California şi până spre vestul îndepărtat, spre Insulele Hawaii.

Studiul s-a concentrat asupra resturilor depuse pe fundul apelor din zona Monterey Bay, unde sunt organizate peste 200 de scufundări de cercetare anual. Obiectele din plastic au fost cele mai răspândite gunoaie, predominând pungile care sunt un pericol pentru animalele subacvatice, din cauza riscului de sufocare.

Obiectele metalice, precum conservele de aluminiu sau oţel au fost următoarele pe listă. Frânghiile, echipamentele de pescuit, deşeurile din hârtie sau sticlă, sau obiectele din pânză sunt alte elemente găsite în adâncuri de cercetători.

Gunoaiele nu au fost distribuite în mod uniform pe fundul mării, susţin oamenii de ştiinţă, iar acest lucru ar putea fi o consecinţă a faptului că ele se adună în zonele unde fluxul curenţilor oceanici trec deasupra aflorimentelor stâncoase sau peste alte obstacole.

Cele mai multe deşeuri au fost descoperite la adâncimi mari, de peste 2.000 de metri. Aceste gunoaie pot constitui un real pericol pentru fauna subacvatică. Animalele marine pot rămâne prinse în vechile plase de pescuit, iar resturile de pe fundul apelor pot conduce la schimbări pe termen lung în comunităţile biologice existente. În lipsa luminii și a oxigenului, descompunerea obiectelor din plastic sau a dozelor de aluminiu se întâmplă abia după zeci de ani.

Mai mult, atunci când cercetătorii au dorit să înlăture gunoiul de pe fundul apei, ei au putut observa că, pe lângă faptul că această procedură este extrem de costisitoare, ar putea produce mai multe pagube decât în cazul în care gunoiul este lăsat la locul lui.