Raport ONU: Ultimii 4 ani, cei mai călduroși din istoria măsurătorilor meteo

127

Tendinţa de încălzire a Pământului a continuat în anul 2018, an care „se clasează pe locul al patrulea în topul celor mai călduroşi care au fost constataţi vreodată”, afirmă specialiștii unei agenţii din cadrul ONU.

Cel mai cald an înregistrat de la debutul măsurătorilor meteorologice a fost 2016, urmat de anii 2015, 2017 și 2018. Anul trecut, temperatura medie la suprafaţa Terrei a depășit cu 1 grad Celsius valoarea din epoca preindustrială (1850-1900), ceea ce a făcut din 2018 al 42-lea an consecutiv cu o temperatură globală peste medie.

În 2018, temperatura a crescut cu 0,83°C faţă de intervalul 1951-1980 și cu 0,79ºC peste media anilor 1901-2000, se arată într-un raport realizat de NASA și de The National Oceanic and Atmospheric Administration.

„Este mult mai important să examinăm evoluţia pe termen lung a temperaturii (…) decât să alcătuim un clasament între ani diferiţi”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, amintind de fenomenele meteorologice extreme cu care s-au confruntat mai multe ţări anul trecut, dar și faptul că, din ultimii 22 de ani, 20 au fost cei mai călduroși înregistraţi vreodată.

Dacă am scoate din calcul evenimentul El Niño din 2016, anul 2018 și-ar adjudeca al treilea loc în topul celor mai fierbinţi ani ai planetei, spune Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale, din cadrul NASA, subliniind că nici 2019 nu a început sub auspicii mai bune și că sunt indicii că ar putea fi un an mai călduros decât precedentul.

Schmidt s-a declarat foarte preocupat de ceea ce se întâmplă în zonele Arcticii, care se încălzesc de două ori mai repede decât media mondială.

De altfel, un raport norvegian recent a arătat că insulele arctice din nordul Norvegiei se încălzesc în ritm accelerat, creșterea frecvenţei avalanșelor și a alunecărilor de teren creând posibilitatea unor schimbări „devastatoare” până în 2100, când se estimează că temperatura ar putea crește cu 10 grade Celsius.

În insulele din arhipelagul Svalbard, care găzduiesc 2.300 de locuitori, riscurile dezgheţului sunt foarte mari. Aici temperaturile medii sunt cu 3-5 grade Celsius mai ridicate decât în anii ′70, iar o creștere suplimentară a temperaturii ar fi dezastruoasă, „cu implicaţii asupra naturii arctice, a speciilor dependente de gheaţă”, a declarat Ola Elvestuen, ministru al mediului și climei.

În orice caz, zona nu este decât o oglindă în care și alte ţinuturi arctice, din Alaska în Siberia, și-ar putea privi viitorul, punctează Inger Hanssen-Bauer, șeful Centrului Norvegian pentru Servicii Climatice.

Pentru ca temperaturile de pe Svalbard să rămână la nivelul actual, este nevoie de reduceri fără precedent în emisiile globale. Nici în Norvegia însă, cel mai mare exportator de petrol și de gaze din Europa de Vest, „nimeni nu face destul” în acest moment, afirmă Elvestuen.

Anul trecut, ONU avertiza că este imperativ să se reducă la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră, după ce Acordul de la Paris privind schimbările climatice a întrunit adeziunea a aproape 200 de guverne pentru limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 1,5 grade Celsius.

Biroul meteorologic britanic a avertizat săptămâna aceasta că limita de 1,5°C ar putea fi depășită mult mai curând decât se credea și că există o șansă de 10% ca cel puţin un an din intervalul 2019-2023 să depășească această linie roșie. Această depășire temporară este o veste rea în special pentru regiunile afectate de condiţiile meteorologice extreme legate de fenomenul El Niño, precum Australia de Vest, America de Sud, Africa de Sud și de Vest.

O încălzire de acest nivel nu înseamnă însă că „obiectivul limitării creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius a fost încălcat și poate fi redirecţionat către coș”, punctează Joeri Rogelj, lector la Institutul Grantham, insistând asupra faptului că „zgomotul temperaturilor anuale nu trebuie să ne distragă atenţia de la tendinţele pe termen lung”.