Viitorul (nu) ne ţine de cald

232

Sunt zile care par mai călduroase ca niciodată. Și nu e doar o părere. Luna mai a fost cea mai călduroasă lună mai din istorie, înregistrându-se în medie 15 grade Celsius şi depăşind în felul acesta recordul stabilit în urmă cu 4 ani. În ce fel aceste rapoarte prezic un viitor sumbru?

Luna trecută a fost cea mai călduroasă lună mai din anul 1880, de când se înregistrează şi monitorizează temperaturile până în prezent, din cauza încălzirii apelor oceanelor, spun experţii. Cele mai înalte temperaturi au fost înregistrate în Kazakhstan, Indonezia, Spania, Coreea de Sud şi Australia, notează bostonglobe.com.

Kim Cobb, de la Georgia Tech, împreună cu alţi experţi avertizează asupra faptului că este posibil ca recordul de anul acesta să fie depăşit chiar anul viitor, când va avea loc fenomenul El Niño, fenomen care debutează prin acumularea de mase de apă caldă în partea occidentală a Pacificului tropical, care traversează apoi întregul ocean. El Niño poate provoca modificări importante în ceea ce priveşte precipitaţiile şi temperaturile.

În acest context, diferite autorităţi au tras un semnal de alarmă în privinţa necesităţii de a adopta măsuri urgente. Grupul Risky Business Project a elaborat un raport, potrivit căruia riscurile la care este supusă planeta dacă nu va fi stopată încălzirea globală ar putea fi diminuate dacă s-ar face investiţii în acest sens. Zilele acestea, câţiva membri ai grupului se vor întâlni la Casa Albă cu preşedintele Obama.

Consecinţe costisitoare

Schimbările climatice nu mai sunt o noutate pentru nimeni; acestea presupun creşterea temperaturilor, modificarea tiparelor precipitaţiilor, topirea gheţarilor şi a zăpezilor şi creşterea nivelului apei din mări şi oceane. În măsura în care acestea continuă, condiţiile meteorologice extreme vor provoca din ce în ce mai multe inundaţii şi secete, iar impactul lor va fi resimţit nu numai de natură, ci şi de economia globală şi de sănătatea oamenilor.

Furtunile, tornadele şi fenomene extrem de distructive şi-ar putea dubla frecvenţa. Unul dintre fenomenele care ar putea afecta grav este El Niño. Printre efectele lui se numără perioadele de secetă din Africa, pierderea recoltelor în partea de sud-est a Asiei, inundaţiile din Peru şi Ecuador şi incendii în pădurea amazoniană, efecte care presupun pagube în valoare de miliarde de dolari.

De exemplu, în anii 1992 și 1993, El Niño a secat rezervoale de apă necesară funcţionării centralelor, provocând căderea sistemului de energie electrică şi raţionalizarea energiei. Această situaţie a avut repercusiuni grave asupra economiei la momentul respectiv şi cel mai grav este faptul că aceasta s-ar putea repeta.

Oamenii de ştiinţă avertizează, de asemenea, asupra fenomenului La Niña, „sora” mai rece a lui El Niño, care este provocat de răcirea puternică a apei de la suprafaţa Oceanului Pacific şi care duce la o serie de modificări climatice globale. În anul 2010, Columbia a suferit o grea lovitura  cauzată de acest fenomen, înregistrând inundaţii şi dezastre grave provocate de climă, care au afectat, printre altele, cultura de cafea, simbol al ţării şi o importantă sursă de venit. Smithsonian Tropical Research Institute estima pierderile la 7,8 miliarde de dolari.

În SUA, uraganele şi furtunile provoacă pierderi în domeniul agriculturii în valoare de 35 de miliarde de dolari anual. Acestea provoacă la rândul lor o creştere a preţului porumbului, grâului şi al altor alimente, care afectează în primul rând agricultorii şi apoi consumatorii. De asemenea, creşterea temperaturilor şi a umidităţii va face necesară funcţionarea aproape permanentă a aparatelor de aer condiţionat, care presupune o creştere a consumului de energie. Aceasta la rândul ei presupune investiţii de miliarde de dolari în domeniul energiei electrice şi facturi din ce în ce mai scumpe pentru consumatori.

Creşterea temperaturilor va afecta, de asemenea, productivitatea la locul de muncă, în cazul persoanelor care lucrează afară. Acestea vor fi afectate şi de gradul de umiditate din ce în ce mai mare, care va face aproape imposibil lucrul în aer liber. Capacitatea corpului uman de a-şi micşora temperatura atunci când este foarte cald depinde de evaporarea transpiraţiei, deoarece aceasta menţine temperatura corpului sub 35 grade Celsius. Dar dacă gradul de umiditate este prea mare, transpiraţia nu se evaporă şi temperatura corpului creşte, caz în care persoana respectivă poate suferi diferite afecţiuni din cauza căldurii.

Viitorul nu arată bine

Recent, Uniunea Europeană i-a adresat o întrebare organizaţiei Joint Research Centre (JRC) de la Comisia Europeană, formată din oameni de ştiinţă care studiază clima şi schimbările pe baza cărora politicienii iau anumite decizii: Cum ar arăta Europa dacă ne-am afla în anul 2080 şi în tot acest timp nu s-ar face nimic pentru a combate schimbările climatice? Răspunsul oamenilor de ştiinţă nu a fost deloc satisfăcător.

Potrivit lor, va creşte numărul deceselor din cauza valurilor de căldură şi a afecţiunilor provocate de acestea, din cauza furtunilor, inundaţiilor, incendiilor, a bolilor provocate de temperaturi extreme. Cele mai afectate ţări vor fi Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Cipru şi Bulgaria. În acestea, numărul incendiilor forestiere este deja mare, consumul de energie din cauza temperaturilor ridicat, iar turismul a pierdut aproximativ 7,5 milioane de euro. Potrivit estimărilor experţilor, schimbările climatice în UE presupun pierderi de 190 de miliarde de euro.

Pentru ca previziunile oamenilor de ştiinţă să nu se adeverească, este nevoie de măsuri imediate. Motive sunt suficiente.