Încălzirea globală: De la ciclonul Harvey la provocările naţionale

240

Ciclonul Harvey, care a lovit statul american Texas, și-a epuizat resursele. Însă acest gen de fenomene ar putea deveni din ce în ce mai intense pe viitor, pe fondul creșterii temperaturii medii globale, estimează oamenii de știinţă. Iar cele mai multe ţări nu sunt aproape deloc pregătite pentru provocările aduse de schimbările climatice.

Volumul deosebit de mare al precipitaţiilor provocate de ciclonul Harvey este cel mai probabil asociat cu schimbările climatice generate de încălzirea globală – un fenomen care duce la creșterea cantităţii de umezeală din atmosfera Terrei, a anunţat Organizaţia Meteorologică Mondială, un organism specializat din cadrul ONU. Însă o interdependenţă între încălzirea globală și fenomenele meteorologice extreme încă nu a fost dovedită fără urmă de îndoială. „Schimbările climatice nu provoacă cicloane tropicale. Acestea din urmă au existat dintotdeauna. Relaţia dintre modificările climatice și frecvenţa uraganelor și a cicloanelor tropicale nu este clară, este nevoie încă de multe studii care să analizeze acest aspect… Schimbările climatice înseamnă că, atunci când avem un eveniment precum Harvey, cantitatea de precipitaţii va fi cel mai probabil mai mare decât era în condiţii obișnuite”, a declarat Clare Nullis, purtătoare de cuvânt a Organizaţiei Meteorologice Mondiale.

Modelele computerizate care simulează clima din secolul XXI indică o posibilă creștere a intensităţii cicloanelor și o posibilă scădere a frecvenţei acestora pe glob. „Cicloanele de intensitate mai mare sunt una dintre consecinţele preconizate ale schimbărilor climatice”, a explicat Valérie Masson-Delmotte, membră a Grupului Interguvernamental de experţi în Evoluţia Climei (GIEC), conform Le Parisien. „Pe măsură ce temperatura apei și umiditatea cresc, ciclonul poate crește în intensitate. Aceste două elemente sunt mai intense ca urmare a augmentării efectului de seră”, a adăugat experta în climatologie.

„Se consideră că umiditatea din atmosferă crește cu 7% pentru fiecare grad de temperatură în plus”, a continuat ea. Unul dintre indicatorii încălzirii planetei este creșterea nivelului oceanelor. Aceasta variază în funcţie de regiunile lumii și a fost, în medie, de 20 de centimetri în secolul XX, dar ar putea ajunge până la 1 metru până în anul 2100. Cicloanele produc, la rândul lor, o astfel de creștere care generează „valuri de furtună”, iar cele două efecte combinate vor contribui la creșterea riscului pentru clădirile și populaţiile din zonele de coastă. Nici vegetaţia nu scapă de posibilele efecte. Se poate ajunge până acolo încât, conform unor experţi, în viitor, frunzele copacilor se vor colora fie mult mai devreme, fie mult mai târziu, fie deloc, devenind direct maro şi căzând repede din arbori.

Pe acest fond, liderii a 150 de naţiuni şi reprezentanţi din aproximativ 200 de ţări s-au întâlnit recent la Paris pentru a 20-a oară pentru a încerca să creeze un plan de salvare a umanităţii de la o catastrofă provocată de schimbările climatice. Specialiştii din cadrul Eco Experts au realizat un infografic bazându-se pe informaţiile prezentate de Notre Dame Global Adaptation (ND-Gain) privind ţările care se vor adapta schimbărilor climatice, dar şi pe cele care vor resimţi cel mai puternic efectele, conform The Independent.

Harta se bazează pe clasamente, nu pe evaluări cuprinzătoare ale fiecărei ţări. Cu alte cuvinte, ţările cu cele mai bune rezultate stau mai bine doar prin comparaţie cu ţările care au probleme mult mai serioase în privinţa adaptării la schimbările climatice. Studiul arată că ţările dezvoltate deţin o infrastructură stabilă prin intermediul căreia organizaţiile se pot adapta mult mai uşor încălzirii globale.

Infograficul se limitează la a surprinde situaţia fiecărei ţări în parte, însă la modul general. De exemplu, în timp ce SUA stă bine pe această hartă, anumite părţi ale ţării sunt mult mai puţin pregătite pentru a face faţă schimbărilor climatice, cum ar fi Miami sau New York City, comentează The IndependentPe hartă România este marcată cu portocaliu (pe intervalul 40-49 nivel de risc), ceea ce înseamnă că se află într-o zonă critică. Prin comparaţie, ţările cel mai puţin în situaţie de risc au un scor de peste 80. Printre acestea apar Suedia, Norvegia, Finlanda, Regatul Marii Britanii, Australia.

Acest infografic vine la doar câteva zile distanţă de publicarea unui studiu internaţional de referinţă. Conform acestuia, creșterea temperaturilor, a nivelului oceanului planetar și a volumului emisiilor de gaze cu efect de seră au atins niveluri fără precedent în cursul anului 2016, încă un an negru pentru climă. Raportul, însumând un document de 300 de pagini la care au contribuit 500 de oameni de știinţă din peste 60 de ţări, demonstrează că încălzirea globală se intensifică. „Încălzirea globală este una dintre problemele cele mai presante cu care se confruntă omenirea și viaţa pe Terra”, scriu autorii.

DISTRIBUIE: