Studiu amplu: Carbohidraţii, mai răi decât grăsimile

330

Cercetătorii în nutriţie vin cu noi descoperiri, unele în contrast cu informaţiile mediatizate până acum. Este contestată chiar bine cunoscuta piramidă alimentară, din motive care ţin de factori economici, dar și de contextul vieţii de zi cu zi.

Recomandările nutriţionale, precum cea care prevede necesitatea de a consuma 5 porţii de fructe și legume pe zi, sunt centrate pe ţările bogate și nu sunt adaptate la situaţia reală din ţările defavorizate, sugerează unul din cele două studii publicate recent în revista medicală The Lancet. „Relaţia dintre macronutrienţi, bolile cardiovasculare și mortalitate este controversată. Cele mai multe date disponibile provin de la populaţiile din Europa și America de Nord, unde excesul nutriţional este mai mult decât probabil, astfel încât aplicabilitatea acestora la alte populaţii este neclară”, spun autorii în introducerea articolului. Mai mult, cercetarea a arătat că o alimentaţie care include un aport moderat de grăsimi și fructe și legume și care evită carbohidraţii bogaţi este asociată cu un risc mai mic de deces.

Cele două studii au fost prezentate la Congresul Societăţii Europene de Cardiologie, desfășurat la Barcelona, având la bază date statistice înregistrate de la 135.000 de voluntari din 18 ţări de pe 5 continente, care au fost monitorizaţi timp de 7 ani și jumătate.

Astfel, potrivit primului studiu, reducerea consumului de grăsimi din alimentaţie ar putea să aibă efecte nefaste pentru locuitorii din ţările sărace. Contrar convingerilor populare, consumarea unei cantităţi mai mari de grăsime (aproximativ 35% din aportul caloric) este asociată cu un risc mai mic de deces comparativ cu aporturile scăzute în grăsimi. Acest fapt a fost constatat pentru toate tipurile majore de grăsimi (grăsimi saturate, grăsimi polinesaturate și grăsimi mononesaturate), grăsimile saturate fiind însă asociate cu un risc mai mare de accident vascular cerebral.

Cercetătorii subliniază că, deși acest lucru poate fi surprinzător pentru unii, rezultatele sunt în concordanţă cu alte studii derulate în ţările occidentale în ultimele două decenii. În opinia lor, noul studiu pune la îndoială convingerile tradiţionale despre grăsimile alimentare și rezultatele clinice. Această situaţie poate fi consecinţa tendinţei de a crește consumul de glucide ca formă de diminuare a consumului de grăsimi, însă această soluţie are efecte potenţiale mai grave.

„O scădere a consumului de grăsimi a dus automat la o creștere a consumului de carbohidraţi, iar constatările noastre pot explica de ce anumite populaţii, cum ar fi cele din Asia de Sud, care nu consumă prea multe grăsimi, dar consumă o mulţime de carbohidraţi, au rate mai mari de mortalitate”, a explicat Mahshid Dehghan, o cercetătoare de la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada, citată de Eurekalert. Potrivit studiului, faptul că oamenii își asigură mai mult de 60% din nevoile energetice zilnice din glucide (precum cartofi, orez, pâine) este asociat cu un risc suplimentar de deces de 28%.

„Promovarea regimurilor alimentare sărace în grăsimi, așa cum se procedează în prezent, înseamnă ignorarea faptului că alimentaţia din ţările cu venituri mici și intermediare este foarte bogată în glucide, ceea ce pare să aibă efecte și mai grave în termeni medicali”, a continuat experta.

Dehghan a subliniat că orientările actuale nutriţionale s-au concentrat timp de decenii asupra reducerii cantităţii totale de grăsimi sub 30% din consumul zilnic de calorii și a conţinutului de grăsimi saturate sub 10% din consumul caloric. Experta consideră că liniile directoare actuale au fost concepute cu aproximativ 4 decenii în urmă, folosindu-se date din unele ţări occidentale, acolo unde aportul de grăsime ajungea la 40 sau 45 de procente din aportul caloric. În consecinţă, piramida alimentară se bazează pe ideea că reducerea conţinutului de grăsimi saturate ar trebui să reducă riscul bolilor cardiovasculare, dar nu a luat în considerare modul în care grăsimea saturată este înlocuită în alimentaţie.

Continuând aceeași abordare, al doilea studiu a analizat cele 5 porţii zilnice de fructe și legume, recomandate în mod obișnuit de instituţiile oficiale precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii. „Fructele și legumele sunt inabordabile în multe ţări cu venituri mici și intermediare” din cauza unor factori care ţin de costuri, a dezvăluit autorul principal al cercetării, Victoria Miller, cercetătoare la aceeași universitate canadiană. Având în vedere că fructele și legumele sunt relativ costisitoare în majoritatea ţărilor cu venituri medii și mici, acest nivel de consum este inaccesibil pentru majoritatea oamenilor din multe regiuni ale lumii, cum ar fi Asia de Sud, China, Asia de Sud-Est și Africa. Consumul de legume și fructe este mult mai mic decât în ​​ţările occidentale.

Potrivit celor două studii, consumarea a 3-4 porţii de fructe și legume pe zi este un obiectiv mai realist pentru ţările sărace, în comparaţie cu cele 5 porţii zilnice recomandate în mod obișnuit, pentru a se obţine beneficii medicale comparabile. „Nu este vorba de a le sugera locuitorilor din ţările bogate, care consumă deja 5 porţii de fructe și legume pe zi, să mănânce mai puţin”, a insistat Victoria Miller, doctorand și autor principal al lucrării. „Dar să consumi 3-4 porţii este un demers mai abordabil pentru ţările cu venituri mici și intermediare”, a adăugat ea.

Cercetătoarea afirmă că a constatat cel mai mic risc de deces la cei care au consumat 3 până la 4 porţii, ceea ce echivalează cu 375 până la 500 de grame de fructe, legume și leguminoase pe zi, cu un beneficiu suplimentar pentru consumul dincolo de acest nivel. În plus, consumul de fructe a fost asociat mai puternic cu calitatea vieţii decât s-a observat în cazul legumelor.

Studiile anterioare au arătat că aportul de fructe, legume și leguminoase reduce riscul bolilor cardiovasculare și al deceselor, însă majoritatea studiilor au fost efectuate în principal în America de Nord și în Europa și puţine, în câteva alte părţi ale lumii. „Consumul de legume proaspete a fost mai puternic asociat cu un risc mai mic de deces comparativ cu aportul de legume gătite, dar legumele crude sunt consumate rar în sudul Asiei, Africa și Asia de Sud-Est.”

Andrew Mente, cercetător la aceeași universitate canadiană, a apreciat că „rezultatele acestor studii sunt robuste, aplicabile la nivel global și oferă argumente care să permită abordarea corectă a politicilor nutriţionale. Acest lucru este relevant pentru că în unele părţi ale lumii, inadecvarea nutriţională este o problemă majoră, în timp ce în alte părţi ale lumii excesele nutriţionale pot fi problemă.” În consecinţă, „moderaţia în majoritatea aspectelor dietei trebuie să fie preferată, spre deosebire de aporturile foarte scăzute sau foarte mari ale majorităţii nutrienţilor”, a declarat și Salim Yusuf, cercetător principal al studiului.