Schimbări climatice

„Glonţul care te ucide nu te nimerește niciodată în frunte. Te nimerește întotdeauna în tâmplă. Nu îl vezi venind, pentru că te uiţi în direcţia greșită.” (Jeff Wacker)

La 2 august 2017, omenirea a atins un record trist. La 7 luni și 2 zile câte s-au scurs de la începutul anului, rasa noastră a reușit să epuizeze resursele pe care planeta le produce într-un an, conform calculelor ONG-ului Global Footprint Network.

Un element esenţial al copilăriei mele a fost vara australiană. În primii ani de viaţă, mi-am petrecut multe veri în casă, cu aerul condiţionat reglat la volum maxim, sau răcorindu-mă în piscinele locale. Soarele arzător era o constantă a verii, fie că erau zile cu vreme umedă, pe coasta de est, sau cu vreme uscată...

Jumătate de miliard de persoane trăiesc într-o criză permanentă de apă, în timp ce peste 4 miliarde de oameni, adică 71% din populaţia globului, se confruntă cu un deficit de apă moderat până la sever, cel puţin o lună pe an.

„Avem tot ce aveţi nevoie și mult mai mult!” este sloganul publicitar care apare în primele minute ale unui celebru film de animaţie1; un slogan câtuși de puţin bulversant pentru spectatorii demult acomodaţi cu reclamele societăţii de consum. Derutant poate fi însă faptul că reclama, cu promisiunile ei de abundenţă, este afișată într-un hipermarket pustiu,...

Preocuparea pentru clima planetei și salvarea lumii este de multe decade în atenţia lumii, obervându-se, în anii 1980, subţierea stratului de ozon.

Grupul Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice (IPCC), organism aflat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, și-a publicat cea mai recentă evaluare privind evoluţia climei într-un raport echivalat de secretarul general ONU drept un „cod roșu pentru omenire”.

Săptămâna trecută, Canada și Statele Unite s-au confruntat cu temperaturi extreme – un val de căldură „istoric”, „imposibil de redat în cuvinte”, după cum l-a catalogat Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din Columbia Britanică. Cel puţin 23 de ţări au înregistrat temperaturi foarte ridicate, iar specialiștii cred că asistăm la efecte neobișnuite, dar tot mai...

Deși „Starea de urgenţă climatică” a fost adoptată de Parlamentul European ca un act simbolic, tot mai multe ţări sau chiar orașe au început să ia în serios problema. Pe 18 decembrie, orașul München a declarat stare de urgenţă climatică, iar municipalitatea spune că până în 2035 va ajunge la neutralitate climatică.

După ce an de an efectele încălzirii globale au devenit tot mai vizibile, anul 2019 a fost martorul trezirii conștiinţei ecologice a societăţii civile.

călzirea globală poate fi un subiect familiar prin frecvenţa cu care apare în presă, dar și unul străin de preocupările noastre. Fie pentru că ne simţim confiscaţi de problemele noastre cotidiene, fie pentru că plasăm talazurile unui dezastru anunţat într-un viitor îndepărtat, ale cărui note apocaliptice ne îngrijorează vag. Desigur, în ecuaţie intervine și liniștea...

Perioada 2015-2019 reprezintă cea mai caldă perioadă de 5 ani înregistrată până acum, temperatura medie din acest interval fiind cu 1,1 grade Celsius mai mare decât în epoca preindustrială, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (WMO).

Impactul negativ al schimbărilor climatice se va resimţi tot mai mult în sectorul agricol din Europa, iar producţia culturilor precum cele de grâu, porumb sau sfeclă de zahăr, dar și creșterea animalelor s-ar putea reduce la jumătate în regiunile sudice și mediteraneene până în 2050, potrivit unui raport recent al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).

Criza climatică este deja responsabilă pentru o serie de decese și va cauza în următoarele decenii malnutriţie, scăderea IQ-ului și încetinirea creșterii copiilor, potrivit raportului From Townsville to Tuvalu, realizat de cercetătorii de la Universitatea Monash din Melbourne, după analizarea a aproximativ 120 de studii cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii în Australia...

În 2050, clima de la Paris va semăna cu cea din Canberra, iar Londra va trece într-un model climatic asemănător cu Madridul. Aceste modificări, deși „frapante”, sunt proiecţii realizate pe baza celui mai optimist scenariu posibil cu privire la încălzirea globală, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea ETH Zürich.

Un program mondial de plantare de copaci ar putea elimina până la două treimi din emisiile de carbon generate de activitatea umană – un rezultat considerat „uluitor” de către cercetătorii de la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie, din Zürich, care au efectuat un studiu în domeniu.

Un studiu recent arată că mai mult de jumătate dintre regiunile globului s-ar putea confrunta cu temperaturi pozitive record, în absenţa unui set de măsuri care să combată eficient încălzirea globală.

Dacă emisiile de gaze se vor menţine pe traiectoria actuală, nivelul mării ar putea crește cu 62 până la 238 de centimetri până în anul 2100, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Bristol, care avertizează că această creștere ar avea implicaţii majore asupra planetei.

„Aș vrea să vă reamintesc că trebuie să protejăm albinele pentru propriul nostru viitor”, a declarat José Graziano da Silva, director general al Organizaţiei pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), într-un comunicat care avertizează că dispariţia albinelor reprezintă o „ameninţare serioasă” la adresa planetei.

Organizaţia Meteorologică Mondială, un organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, tocmai și-a publicat raportul anual asupra stării climei la nivel mondial, în care se subliniază că fenomenele meteo extreme au afectat 62 de milioane de oameni în 2018, dintre care 2 milioane au fost nevoiţi să se relocheze.

Până în anul 2050 se preconizează că planeta va fi populată de 10 miliarde de oameni, care vor avea nevoie de o alimentaţie nutritivă din resurse tot mai puţine. Însă, sistemul alimentar actual este nesustenabil, contribuie la încălzirea globală și trebuie reformat în mod radical, avertiza un raport alcătuit de 130 de cercetători din toată...