România, în topul european al sclaviei moderne

489

În cinci state UE, ameninţarea sclaviei moderne a crescut, printre ele fiind menţionată și România.

România, Bulgaria, Italia, Grecia și Ciprul sunt cele cinci state menţionate ca având cele mai mari riscuri de sclavie modernă. Mai mult chiar, România este statul din Uniunea Europeană cu cel mai înalt risc. Această concluzie apare în raportul „Modern Slavery Index 2017”, publicat de o companie de consultanţă în domeniul riscurilor la nivel global, Verisk Maplecroft, cu sediul în Marea Britanie.

Situaţia din România s-a înrăutăţit mai repede decât în orice altă ţară din lume, după ce România a pierdut 56 de poziţii faţă de raportul anterior, precizează autorii studiului, ţara noastră fiind și singurul stat din UE cu eticheta de „risc sporit” în privinţa sclaviei moderne. În urma deprecierii situaţiei, România se clasează pe locul 66 între ţările cu risc mare, iar Italia se clasează a 133-a, o cădere de 16 locuri.

Alături de celelalte patru ţări menţionate, România este etichetată ca „punct-cheie” de intrare în UE a imigranţilor, adică a acelei categorii extrem de vulnerabile la exploatare, autorii apreciind că „prezenţa acestor populaţii de migranţi în principalele ţări de intrare pe continent reprezintă o contribuţie cheie la creşterea sclaviei în numeroase sectoare în regiune, ca de exemplu în agricultură, construcţii şi servicii”.

Alături de Italia, România înregistrează printre cele mai „grave încălcări raportate în UE”, inclusiv forme severe de muncă forţată, precum servitute și trafic uman. „Scorul obţinut de România reprezintă riscuri în interiorul României. Românii care sunt victime ale sclaviei în UE sunt reflectaţi în scorurile altor ţări”, a declarat pentru Balkan Insight Jason McGeown, directorul de comunicare al Verisk Maplecroft.

Autorii raportului nu s-au limitat la situaţia din UE. În afara comunităţii europene, Turcia a înregistrat a doua cea mai mare depreciere a indicelui, intrând în categoria ţărilor cu „risc ridicat”. În schimb, India a înregistrat cea mai importantă îmbunătăţire a situaţiei în comparaţie cu toate celelalte ţări, ajungând de pe poziţia a 15-a, pe poziţia a 48-a. În top 10 al ţărilor cu cel mai mare risc al sclaviei, adică „risc extrem”, se află Coreea de Nord, Siria, Sudanul de Sud, Yemenul, Republica Democratică Congo (RDC), Sudanul, Iranul, Libia, Eritreea şi Turkmenistanul.

Analista pentru drepturile omului Alexandra Channer arată că una dintre cauzele creşterii acestui indice în UE ar putea fi afluxul de imigranţi care ajung în anumite ţări comunitare fără să fie monitorizaţi şi luaţi în evidenţa statului, motiv pentru care sunt nevoiţi să lucreze ilegal. „Imigranţii sunt deja foarte sensibili atunci când îşi încep călătoria – de obicei pleacă din ţări marcate de violenţă şi sărăcie extremă. Astfel, ajung în mâinile intermediarilor, iar apoi intră rapid într-un ciclu în care sunt victimele bandelor de traficanţi. (…) Există şanse ca, şi înainte de a-şi găsi un loc de muncă, să fie deja intraţi în circuitul sclaviei moderne”, a spus aceasta pentru CNN.

În replică din partea Comisiei Europene a venit un îndrumar pentru cum ar trebui să fie combătute aceste situaţii nefericite: „Suntem conştienţi că această criză a refugiaţilor este exploatată de infractori, care îi ţintesc pe cei mai predispuşi să cedeze: pe femei şi pe copii”, a transmis purtătorul de cuvânt al CE, Tove Ernst, prin e-mail.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie estimează că peste 20.000 de imigranţi au intrat în Europa în 2017, dintre care 85% au debarcat în Italia. Verisk Maplecroft se aşteaptă ca riscul sclaviei moderne să se înrăutăţească în Italia în anul următor, agricultura fiind un sector îngrijorător. „Criza migranţilor a crescut riscul incidentelor de sclavie care apar în lanţurile de aprovizionare ale companiilor din întreaga Europă”, spune Sam Haynes, analist senior al drepturilor omului la Verisk Maplecroft.

Dar nu doar imigranţii extracomunitari au probleme și nu doar în sectorul agricol. Președinta Asociaţiei Femeilor Românce din Italia, Silvia Dumitrache, atrăgea atenţia că sclavia modernă aduce mai mulţi bani decât traficul de droguri, potrivit News.ro. „O femeie care este obligată să se prostitueze produce mai mulţi bani decât un lucrător care muncește pe bani puţini. Situaţia este foarte grea și foarte profundă.” Referirea este cu trimitere directă la situaţia celor aproximativ 7.500 de femei, majoritatea românce, care trăiesc în condiţii de sclavie în ferme din sudul Italiei, Ragusa fiind centrul exploatării în zonă.

În România problema se pune în termeni similari. De exemplu, în 2016 o situaţie tulburătoare atrăgea atenţia presei. Zeci de persoane au fost răpite, ţinute în lanţuri, bătute și violate de membrii unei grupări din judeţul Argeș. „Sclavii” neascultători erau torturaţi, dezbrăcaţi și stropiţi cu apă rece. Gruparea formată din 40 de membri folosea sclavi pentru diverse munci, inclusiv pentru tăiatul ilegal de arbori.

La solicitarea CNN, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane din România a comentat situaţia actuală a ţării noastre menţionând că „accentuarea cererii de servicii sexuale și a forţei de muncă ieftine, la care se adaugă interesul mediului de afaceri pentru obţinerea unui profit mare cu investiţii reduse, reprezintă factori care influenţează direct dezvoltarea activităţii reţelelor criminale în domeniul traficului de fiinţe umane”.