Schimbările climatice, vinovate de încetinirea creșterii la copii și de scăderea IQ-ului

88

Criza climatică este deja responsabilă pentru o serie de decese și va cauza în următoarele decenii malnutriţie, scăderea IQ-ului și încetinirea creșterii copiilor, potrivit raportului From Townsville to Tuvalu, realizat de cercetătorii de la Universitatea Monash din Melbourne, după analizarea a aproximativ 120 de studii cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii în Australia și în regiunea Pacificului.

Un raport realizat în 2018 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii estima că, în intervalul 2030-2050, numărul deceselor premature cauzate anual de schimbările climatice se va ridica la 250.000. Misha Coleman, unul dintre autorii raportului, spune că „există deja oameni care mor din cauza condiţiilor climatice, în special din cauza stresului termic. (…) În timpul incendiilor din Sâmbăta Neagră (în Victoria, 2009), de exemplu, știm că oamenii au fost uciși direct de incendii, dar au existat aproape 400 de decese suplimentare în acele zile călduroase, din cauza stresului termic”.

Raportul a subliniat că, dincolo de decesele cauzate în mod direct de evenimente meteorologice severe, precum uraganele, incendiile și inundaţiile, există și un impact secundar al acestora. Astfel, s-a constatat că evenimentele meteorologice extreme au afectat copiii mamelor însărcinate în acea perioadă. Este cazul copiilor nenăscuţi încă în timpul inundaţiilor din 2011 din Brisbane, care au avut, la vârsta de 2 ani, o capacitate cognitivă mai scăzută (echivalentă cu cel puţin 14 puncte pe scara IQ), un vocabular mai sărac și o imaginaţie mai restrânsă comparativ cu colegii lor.

„Evenimentele meteo severe provoacă inundaţii, în special în așezările informale din Pacific, ceea ce duce la boli, inclusiv diaree, care pot fi foarte grave și chiar letale, în special la copii”, a precizat John Thwaites, președintele Institutului de Dezvoltare Durabilă de la Universitatea Monash.

Raportul avertizează și cu privire la scăderea valorii nutritive a culturilor de bază, din cauza creșterii concentraţiilor de CO2 din atmosferă, ceea ce ar putea provoca anemie, malnutriţie și întârzieri de creștere la copii în următorii 10-20 de ani.

„Care este viitorul copiilor noștri? Aceste evenimente sunt mai comune, mai frecvente și nu se vor diminua într-o perioadă scurtă de timp”, a punctat Coleman.

Habitatul ţânţarilor se va extinde și el, pe măsură ce temperaturile cresc, iar mai multe persoane vor fi expuse la boli precum dengue, zika și chikungunya. De asemenea, febra Q, o boală infecţioasă mai puţin frecventă, este deja întâlnită în jurul orașului Townsville. Boala este provocată de o bacterie care are ca gazdă animalele și se transmite de obicei la om prin ingerarea laptelui contaminat sau pe cale respiratorie.

Bacteria responsabilă de febra Q este purtată inclusiv de animalele sălbatice, iar acestea vor căuta iarbă și apă din arealul locuit de oameni, pe măsură ce habitatul lor natural e afectat de secetă și inundaţii. Excrementele lor, răspândite pe terenurile de golf sau în grădinile caselor, sunt împrăștiate de mașinile de tuns iarba, iar toxina din ele va ajunge în aer, în condiţiile în care este extrem de transmisibilă, „fiind descrisă de revista Lancet drept arma biologică din curtea noastră”, concluzionează Coleman.