3 opinii despre efectele mesajelor morale din producţiile TV pentru copii

11

Harry Potter folosea magia. Personajele din „Twilight” erau vampiri. „Avatar” prezenta o lume de misterioasă şi provoca depresie. Cea mai recentă ecranizare a unei cărţi pentru adolescenţi, şi anume „Hunger Games", stârneşte din nou controverse cu privire la moralitatea mesajelor promovate de mass-media.

Autorul unui articol apărut săptămâna aceasta pe site-ul Christianity Today se întreabă dacă mesajele morale din emisiunile seculare pentru copii îi afectează pe copiii creştini? Articolul prezintă 3 păreri diferite.

Cea dintâi opinie nu înclină balanţa. Carla Barnhill, fost editor la revista Christian Parenting Today, afirmă că părinţii nu ar trebui să se aştepte ca emisinile pentru copii să aibă un conţinut creştin, deoarece industria divertismentului are ca prim scop profitul, nu conţinutul religios.

„Este datoria mea, ca părinte, să dezvolt centrul moral al copilului meu. Televiziunea nu este partenerul meu. Afirm cu tărie că, dacă îmi îndeplinesc bine rolul, nicio emisiune TV nu va schimba ceea ce este sau ce va deveni copilul meu", a mai adăugat Barnhill.

A doua opinie susţine că nu este suficient să plasezi puţină morală în emisiunile seculare, neconectată cu Dumnezeu. 

„În toate eforturile educaţionale, ce conţin „vitamine" plasate inteligent în dieta media a copiilor noştri, lipseşte un ingredient. În „Sesame Street” nu există Dumnezeu. Oricât de departe ar explora Dora, ea niciodată nu va descoperi divinul. O spun răspicat: lumea media pentru copii este la fel de ateistă precum este clubul de lectură al lui Richard Dawkins. Iar acest ingredient lipsă îi lasă pe copiii noştri infirmi", a declarat Phil Vischer, producătorul emisiunilor „Ce găsim în Biblie?", o serie de videoclipuri care explică copiilor istoria Bibliei.

Vincent Bacote este cel care susţine ce-a de-a treia opinie. Bacote este directorul Centrului pentru Etici Creştine Aplicate şi profesor asociat de teologie la Colegiul Wheaton. El afirmă că emisiunile seculare care conţin învăţăminte morale pot fi bune pentru copii. Bacote argumentează că acestea reprezintă o ocazie de care creştinismul poate profita pentru a contribui pozitiv la cultura exterioară cercurilor creştine.

Dezbaterea nu este recentă. Faptul că o imagine are un impact cognitiv mai mare decât o conversaţie sau citirea unui text face ca preocuparea părinţilor pentru ceea ce urmăresc copiii să fie în creştere.

Un studiu realizat anul trecut de Kids TV Report a analizat obiceiurile de consum ale micilor telespectatori din principalele cinci pieţe europene – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie. Studiul a arătat că în perioada ianuarie-iunie 2011, copiii italieni cu vârste cuprinse între 4-14 ani au fost cei mai mari consumatori de TV dintre cele cinci state analizate, cu o medie zilnică de 2 ore şi 46 de minute în faţa televizorului. În Spania şi Franţa copiii au alocat programelor TV preferate o medie zilnică de 2 ore şi 38 de minute, respectiv 2 ore şi 9 minute. Copii britanici au o medie zilnică de vizionare TV de 2 ore şi 24 de minute.

Deşi copiii români nu au fost incluşi în acest studiu, date similiare cu privire la România arată că românii cu vârste între 4 şi 14 ani au petrecut, în medie, în faţa micilor ecrane 3 ore şi 37 de minute în primul semestru, cu 51 de minute mai mult faţă de cei italieni.

Studiile psihologice şi sociologice au arătat că efectele urmăririi programelor TV pot fi observate într-o multitudine de domenii, de la cel al sănătăţii fizice la performanţa şcolară.

Cât priveşte influenţa pe care o are morala care îl exclude pe Dumnezeu dn emisiunile TV, scriitorul Gregory Stevenson face o analiză a filmului „Buffy, spaima vampirilor" în cartea sa, Moralitatea televizată. El scrie că morala promovată în emisiunile de televiziune nu este capabilă să răspundă la întrebările complexe ale lumii contemporane. În plus, el argumentează şi faptul că morala care îl exclude pe Dumnezeu uzurpă abilitatea religiei de a răspunde la adevărurile şi valorile construite şi exprimate de televiziune.

„Dacă nu există ordine în univers şi, în consecinţă, nicio Forţă care să fi creat această ordine, atunci cine determină ce este corect sau greşit? Dacă nimeni nu este la cârma universului, atunci nu există nimic imoral", a declarat pastorul baptist Al Sharpton, într-un interviu pentru New York Times.