Adio, America creştină, bun venit, America post-creştină!

215

Într-un peisaj în care numărul celor care se declară atei sau neafiliaţi religios se încadrează într-o tendinţă în creştere, iar confuzia spirituală a fost relevată nu doar o dată şi nu doar de un singur studiu, specialiştii de la agenţia de sondare a opiniei publice Barna şi-au pus întrebarea dacă nu cumva America suferă de post-creştinism. Iar răspunsurile au fost cu adevărat surprinzătoare.

În prezent, peste şapte din zece adulţi americani se descriu ca fiind creştini. Mai mult, şase din zece creştini afirmă despre ei că sunt profund spirituali. Totuşi, dincolo de afirmaţii, starea de fapt relevă că înţelegerea acestor termeni diferă de la individ la individ şi că, în realitate, în Statele Unite ia naştere o societate mai degrabă seculară decât creştină.

Ţinând cont de două elemente, mărturisirea de credinţă şi comportamentul, Barna a creionat 15 criterii, în funcţie de care să se determine existenţa, respectiv nivelul de post-creştinism din Statele Unite. Aceste 15 criterii definesc post-creştinismul (termen creat de Barna) şi vizează: afirmarea lipsei de credinţă în Dumnezeu, identificarea ca ateu sau agnostic, afirmaţia că religia / credinţa nu este importantă în viaţa proprie, alegerea de a nu se ruga nici măcar o dată în ultimul an, decizia de a nu-şi preda viaţa lui Iisus, convingerea că Biblia este incorectă, decizia de a nu dona bani unei biserici sau organizaţii religioase în ultimul an, absenţa de la biserică în ultimele 12 luni, convingerea că Iisus a păcătuit, lipsa convingerii că trebuie să împărtăşească altora propriile convingeri religioase, necitirea Bibliei în ultima săptămână, decizia de a nu se oferi voluntar în biserică, absenţa de la şcoala duminicală, absenţa dintr-un grup mic de studiu, rugăciune sau activităţi şi lipsa participării la închinare acasă la cineva.

Cei care întruneau minim 9 caracteristici au fost consideraţi „post-creştini", iar cei care au întrunit peste 12 din cele 15 criterii au fost consideraţi „profund post-creştini". În total, 63% dintre americani sunt post-creştini, 37% sunt post-creştini moderaţi, iar 0,9% sunt profund post-creştini.

În funcţie de răspunsul afirmativ sau negativ la aceste afirmaţii al celor aproape 43.000 de persoane intervievate, Barna a descoperit, între altele, că 57% dintre americani nu au deschis Biblia în ultima săptămână, 33% nu au frecventat nicio biserică în ultimul an, 18% nu s-au rugat în ultimele 12 luni şi 13% nu consideră credinţa ca având un rol important în viaţa lor.

Din punct de vedere al vârstei celor chestionaţi, cel mai mare număr de post-creştini se află în categoria de vârstă 18-28 de ani (48%), aceștia fiind urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 29 şi 47 de ani (40%) şi de cei cu vârste între 48 şi 66 de ani (35%).

Datele prezintă o dovadă clară că generaţiile tinere sunt mai rezistente la Evanghelie decât se credea, explică David Kinnaman, preşedinte al Barna Group. În opinia sa, noile generaţii post-creştine trebuie să fie abordate cu claritate şi curaj de pastori şi preoţi, astfel încât tinerii să fie impresionaţi profund, dincolo de eticheta de creştin.