Analiză: Cât de real este fenomenul "de-botezării" lumii?

11

Papa Benedict i-a avetizat joi pe episcopii catolici americani că „secularismul radical" capătă momentum în Statele Unite, iar biserica catolică îşi vede libertatea de exprimare în public ameninţată. Papa ar vrea ca episcopii să insiste pe lângă politicienii catolici ca ei să ofere mărturii publice ale credinţei lor.

Papa Benedict i-a avetizat joi pe episcopii catolici americani că „secularismul radical" capătă proporţii alarmante în Statele Unite, iar biserica catolică îşi vede ameninţată libertatea de exprimare  ameninţată. Papa ar vrea ca episcopii să insiste pe lângă politicienii catolici ca ei să ofere mărturii publice ale credinţei lor.

Suveranul Pontif a atras atenţia că secularismul ameninţă tradiţia americană în domeniul libertăţii religioase, odată cu erodarea consensului moral naţional, de către curente culturale care „nu sunt contrare doar tradiţiei iudeo-creştine, ci creştinismului în sine."

Începând cu America şi până în Europa, trăim într-o eră post-religie, sau este doar o exagerare?

Sondajele Gallup înregistrează preferinţele religioase ale americanilor încă din 1948. America la mijloc de secol era protestantă în proporţie de 69%, catolică 22%, iudaică 4%, non-religioasă 2% şi indecisă 3%. Anul trecut America a fost identificată ca fiind mult mai puţin protestantă – 42%, puţin mai mult catolică – 23%, mai puţin iudaică – 2% şi în mod considerabil mult mai seculară. Aproape 13% dintre americani au spus că nu au nici o preferinţă religioasă.

Poate sună dezavantajos pentru religiile organizate, dar depinde cum te uiţi la numere, spun jurnaliștii de la Real Clear Religion. Analiștii RCR consideră că numărul scăzut de protestanţi este datorat faptului că oamenii văd acum mai clar decât înainte diferenţele dintre religii.

„În 1948, non-catolicii şi non-evreii erau consideraţi în mod automat protestanţi", scrie Jeremy Lott, în articolul său, „Is the Era of Big Religion Over?". Aşa acum se discută intens în America dacă mormonii ar trebui consideraţi creştini, dar în mod categoric nu sunt protestanţi, tot aşa sondatorii de opinie au învăţat să facă diferenţa. Acum opţiunile în sodaje sunt mai multe, poţi să fii protestant, catolic, ortodox, musulman, mormon, vag-creştin sau „altele".

Din 1992, Gallup a început să întrebe şi cât de importantă este religia în viaţa oamenilor. Trendul celor care răspund „foarte importantă", a scăzut foarte puţin în ultimii ani, de la 58 la 55 la sută.

Lott este de părere că numărul tot mai mare de americani care nu au preferinţe religioase nu implică o creştere a ateismului, sau a necredinţei. „În 2007, sondajele Pew au arătat că americanii ar prefera să aibă un preşedinte musulman, decât unul ateu. Iar un an mai târziu, Pew a descoperit că 21% din cei care se descriau atei, credeau defapt în Dumnezeu", scrie el în articol.

Cu toate astea din ce în ce mai mulţi americani se descriu ca fiind seculari. Oexplicaţie ar putea fi că „piaţa ideilor religioase” a crescut. Tot sondajele Pew au aflat că 28% dintre adulţii americani şi-au părăsit religia cu care au crescut, în favoare alteia, sau în favoarea ateismului. „Iar dacă socotim trecerile de la un tip de protestantism la altele, ajungem la 44%".

De aceea megabisericile protestante din America sunt un mare succes, scrie editorialistul. „Ele înţeleg economia religioasă. Sunt adevărate pieţe gălăgioase unde milioane de oameni vând şi cumpără idei religioase", spune Lott.

În acelaşi fel, catolicii americani îşi respectă credinţa în mod selectiv. Un grup de sociologi de la Universitatea Catolică din America au descoperit în 2011 că 86% dintre catolici cred că poţi să nu fii de acord cu aspecte ale învăţăturii catolice, şi tot să rămâi un bun catolic. Doar 30% dintre catolicii americani respectă doctrinele impuse de Vatican.

„Am putea descrie starea religioasă a Americii de azi ca robustă, dar confuză, cu tineri care au probleme în a-şi găsi o identitate religioasă", este concluzia autorului.

Europa nu este nici ea departe de influenţa secularismului, având în vedere că din ce în ce mai mulţi credincioşi aleg să se de-boteze.

Acum 10 ani, un credincios catolic, pe nume Rene Lebouvier, a cerut bisericii de care aparţinea să îi şteargă numele din registrul cu botezuri. Scandalurile sexuale din biserică şi viziunea conservatoare a papalităţii asupra contracepţiei, l-au determinat să meargă şi mai departe.

În luna octombrie, o curte de justiţie din Normandia a hotărât să îi dea câștig de cauză după ce bărbatul a cerut în instanţă ca numele său să fie şters din toate registrele bisericii, devenind astfel primul francez de-botezat oficial

Cazul lui Lebouvier face parte dintr-un val de de-botezări, peste tot în Europa. „A fost vizibil în 2011 în Germania, Austria, Belgia, Olanda. În mod evident are legătură cu scandalurile de pedofilie din cadrul bisericii", spune Anne Morelli, care conduce Centrul pentru Studiul Religiei şi al Secularismului la Free University din Bruxelles.

Deşi nu există statistici oficiale, experţii si activiştii seculari susţin că e vorba de zeci de mii de cazuri. În Belgia, puternic afectată de scandalurile sexuale, s-au depus 2.000 de cereri în 2010, faţă de 66 în 2008. În Germania 181.000 de catolici au părăsit biserica catolică. În loc să ceară de-botezări, germanii au cerut statului să nu mai plătească taxele pentru biserică. Dar acesta este un fenomen care a afectat şi comunităţile protestante, nu doar pe cele catolice.

O altă grijă este numărul tot mai scăzut de noi botezuri. Acum jumătate de secol, 90% dintre copiii francezi erau botezaţi. În prezent doar unul din trei este botezat, conform profesorului de religie de la universitatea Sorbona, Philippe Portier.

Cu toate astea „biserica consideră de-botezările un fenomen marginal şi prima strategie este să îi reziste. Este mult mai activă în schimb pentru a atrge noi botezuri, făcând strategii de evanghelizare", spune Portier, care dă exemplu vacanţele de ski pe care le oferă parohia istorică din Paris, Saint-Germain-des-Pres.

Surse: RealClearReligion, HuffingtonPost1, HuffingtonPost2