Are sau nu loc Dumnezeu în noua Constituţie a României?

1046

Separarea puterilor în stat constituie modelul de guvernare a tuturor statelor democratice de astăzi. În plus, potrivit art. 4 din Constituţie, România este patria comună a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, naţionalitate sau de religie. Însă Sinodul mitropolitan al Moldovei şi Bucovinei propune statuarea importanţei religiei creştin-ortodoxe în viitoarea lege fundamentală a României.

În cadrul întâlnirii din 5 martie, sinodul a hotărât iniţierea unor acţiuni de sensibilizare a oficialităţilor, în sensul introducerii în viitoarea Constituţie a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu şi care să sublinieze rolul familiei în societate.

Mai concret, Sinodul mitropolitan doreşte revizuirea unor articole din Constituţie, dar şi introducerea unora noi, care să facă referire la numele lui Dumnezeu, care să sublinieze rolul familiei în societate, importanţa tradiţiei creştine a poporului român, evidenţierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut şi îl are în istoria ţării, a necesităţii predării religiei în şcoală, precum şi importanţa susţinerii românilor aflaţi în afara graniţelor ţării, arată comunicatul de presă remis Mediafax.

Sugestia este deocamdată doar o propunere. Aceasta deoarece, potrivit uzanţelor, hotărârile sinoadelor mitropolitane care depăşesc compentenţa acestora sunt trimise spre analiza şi decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Ieri, Patriarhia Română a anunţat printr-un comunicat că BOR va avea un punct de vedere unitar şi oficial, pe care îl va da publicităţii în curând.

Până atunci însă, propunerea a ajuns deja la membrii comisiei parlamentare care lucrează pentru revizuirea Constituţiei. Pe 13 martie, aceştia şi alţi parlamentari s-au exprimat cu privire la propunerea Mitropoliei.

„Propunerea merită examinată, dar eu cred că România a fost şi trebuie să rămână un stat laic. Sigur că morala creştină ar trebui să ne guverneze activitatea în cea mai mare parte din timpul pe care îl petrecem în această lume, dar acestea sunt deziderate, nu sunt norme pe care să le poţi trece într-o lege, fie ea şi legea fundamentală a ţării”, a declarat Toni Greblă, membru al comisiei parlamentare, pentru Agerpres.

El a mai declarat că trebuie avut în vedere că, deşi populaţia României în proporţie de peste 90% este ortodoxă, restul populaţiei probabil n-ar fi foarte încântată de o asemenea idee.

Ce cred politicienii români

O primă opinie din afara comisiei vine din partea deputatului Ciprian Nica, al cărui partid (PSD) face parte din alianţa aflată la guvernare. Acesta a declarat că este de acord cu adoptarea în cadrul comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, a propunerii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei de a legifera apartenenţa la religia creştin-ortodoxă.

„Probabil în preambulul Constituţiei să scriem undeva că suntem popor creştin nu este rău, pentru că din păcate eu observ o ofensivă a altor secte religioase care numai în credinţa lui Dumnezeu nu te duc şi noi, poporul român, dacă am rezistat de 2.000 de ani sau poate de mai mult timp, de când l-am avut pe domnul Iisus Christos, numai cu credinţa lui Dumnezeu am rezistat. Cred că nu e rea ideea”, a declarat deputatul pentru Mediafax.

Declaraţii mai ferme, care susţin menţinerea separării puterilor în stat, au avut alţi politicieni, precum liberalii Petre Roman şi Crin Antonescu, dar şi un politolog.

Deputatul PNL Petre Roman a declarat miercuri, pentru Mediafax, că referirea la sursele legitimităţii naţionale este corectă, dar ar trebui găsită o formulă de compromis pentru armonizarea, la nivel constituţional, a religiei naţionale cu legislaţia europeană, care nu lasă loc religiilor sau confesiunilor majoritare.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că, personal consideră că problema este una delicată şi discutabilă. Din punct de vedere profesional însă, Antonescu subliniază că „România va rămâne un stat laic şi asta o spun în calitate de creştin, deci nu există o contradicţie sau o incompatibilitate între ele”. Dacă va exista o propunere de acest fel, de a modifica Constituţia cu scopul implementării aspectelor exprimate de Sinodul mitropolitan, aceasta va fi supusă discuţiilor, explică Antonescu.

Politologul ieşean Daniel Şandru a dezbătut problema pe blogul său, găzduit de adevărul.ro. „Întreaga tradiţie a modernităţii politice europene de 200 de ani încoace este orientată spre un proces de laicizare a instituţiilor statului. Rolul Bisericii Ortodoxe Române în istoria acestei ţării, unul de altfel important, trebuie precizat şi căutat doar în manualele de istorie, în cadrul unor simpozioane sau alte evenimente speciale. Nu trebuie precizat în Constituţie. Este o anomalie ca în secolul XXI să existe astfel de prevederi în Constituţia României”, a declarat Şandru.