La 410 de ani de la prima publicare, aniversaţi în luna mai 2021, Biblia, în traducerea King James uimește încă prin eleganţa exprimării, prin claritatea limbajului și autoritatea spiritului pe care îl degajă. Cei care au tradus-o nu și-au închipuit că avea să fie tipărită în peste un miliard de exemplare sau că urma să fie relevantă chiar și în „era Twitter și Facebook“.

Istoria fabuloasă a traducerii King James a început într-o epocă de întuneric spiritual, când Biserica Catolică interzicea traducerea Bibliei în altă limbă decât latina, sub ameninţarea pedepsei cu moartea.

Reformatorul şi traducătorul William Tyndale (1494-1536) fusese strangulat, iar trupul său incinerat public tocmai din acest motiv. Protestanţii englezi s-au bucurat de o libertate mai
mare în timpul regelui Henric al VIII-lea, care a respins autoritatea Papei asupra Angliei. În acest context s-au pus şi temeliile Bisericii Anglicane.

Fiica sa, regina catolică Maria I –Maria cea Sângeroasă – (1553-1558), a ars însă pe rug peste 300 de protestanţi. Cei rămaşi au ales exilul, unii refugiindu-se la Geneva, care devenise centrul mişcării de Reformă, sub conducerea lui Jean Calvin. Exilaţii au înţeles repede importanţa şi nevoia unei Biblii în limba engleză.

Aşa se face că în anul 1560 a fost tipărită traducerea numită „Biblia de la Geneva“, în care textele biblice erau însoţite de note suplimentare scrise de reformatori ca Jean Calvin sau John Knox.

Notele aveau o pronunţată amprentă anticatolică şi antimonarhistă. „Biblia de la Geneva“ i-a supărat pe catolici şi pe noul rege al Angliei, James I (1603-1625), pentru că notele suplimentare condamnau actul confesiunii faţă de preot ca fiind nebiblic şi îl identificau pe
Papă cu fiara din Apocalipsa 13:12.[1] În plus, James I considera că traducerea incită la nesupunere faţă de autoritatea regală.

Opoziţia faţă de această traducere a fost atât de puternică, încât a devenit evident că „Biblia de la Geneva“ nu va căpăta circulaţie largă în Anglia. Ca urmare, protestanţii moderaţi i-au cerut regelui permisiunea de a realiza o nouă traducere a Bibliei. James I, el însuşi cărturar cunoscător al limbilor greacă şi latină, a fost încântat de ideea unei Biblii oficiale care să înlocuiască varianta celor de la Geneva, pe care o considera extremistă. Versiunea King James a fost gata în şapte ani.

Această traducere este apreciată şi azi de publicul cititor, pentru că textul are un farmec aparte. De exemplu, textul din Matei 6:11, care spune în versiunea King James: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi“[2] – nu va fi egalat niciodată de traduceri moderne precum versiunea „The Message“, în care acelaşi text sună astfel: „Ţine-ne în viaţă cu ajutorul a trei mese consistente pe zi.“[3]

Footnotes
[1]„www.reformedreader. org”.
[2]„„Give us this day our daily bread“.”
[3]„„Keep us alive with three square meals“, www. biblegateway.com.”

http://reformedreader. org”.
„„Give us this day our daily bread“.”
„„Keep us alive with three square meals“, www. biblegateway.com.”