Sănătatea legendară a adventiștilor, pe cale să devină mit?

1038

National Geographic, Newsweek, Blue Zones, niciuna dintre aceste publicaţii nu a ratat subiectul fascinant al „secretelor" unei grupări de credincioși creștini care își asumă stilul de viaţă ca pe o datorie faţă de Dumnezeu și de cei dragi: adventiștii. Însă, în ciuda beneficiilor demonstrate ale acestor câtorva „secrete", surse din interiorul Bisericii Adventiste spun că statisticile s-ar putea să nu mai reflecte cu acurateţe realitatea.

„Adventiştii pun accentul pe faptul că o dietă şi un stil de viaţă sănătoase sunt expresii importante ale credinţei lor, iar datorită acestui accent, spun cercetătorii, adventiştii au deseori o sănătate remarcabilă", spunea Saul Gonzalez, corespondent la televiziunea publică americană (PBS), într-un reportaj difuzat cu ceva timp în urmă. „Adventismul de Ziua a Șaptea şi-a pus amprenta în istoria culinară a Americii prin ceea ce milioane de oameni mănâncă zilnic. Cerealele pentru micul dejun au fost inventate și promovate de un tip pe nume Kellogg. Mai exact, este vorba de John Harvey Kellogg şi fratele său, Will Kellogg, amândoi adventişti de ziua a şaptea care au creat fulgii de porumb, una dintre primele cereale promovate în masă, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ei au văzut cerealele ca pe alternativa sănătoasă la micul dejun plin de grăsimi din zilele lor", relata Gonzalez.

Performanţa în menţinerea sănătăţii prin asumarea unei diete vegetariene a fost mult timp o marcă a reputaţiei adventiste. Un sondaj Gallup, din SUA, cu privire la obiceiurile de consum ale americanilor arăta că procentul de vegetarieni, între adventiști, este de 8 ori mai mare decât procentul de vegetarieni raportat la toată populaţia. Mai exact, 41% dintre adventiști sunt vegetarieni, în timp ce doar 5% dintre americani nu consumă carne. Mai mult, studii interne ale bisericii dezvăluie că 1 din 8 adventişti americani sunt vegani (nu consumă niciun produs de origine animală), în comparaţie cu media de 2% dintre americani. Astfel, aproape 16% dintre adventişti declară că nu consumă brânză, 25% nu mănâncă niciodată ouă şi 38% nu beau lapte.

Astfel de obiceiuri i-au ajutat pe adventiștii americani să trăiască, în medie, cu patru până la zece ani mai mult decât americanii obișnuiţi, remarca studiul Adventist Health Study (AHS). Însă studiul acesta a fost realizat între 1974 și 1988, pe adulţi cu vârsta de peste 25 de ani. Dacă ne gândim că subiecţii care aveau, pe atunci, 25 de ani ar trebui acum să aibă în jur de 60, e ușor să concluzionăm că mulţi dintre cei peste 25 de ani intervievaţi la momentul studiului ar putea să nu mai fie în viaţă acum. Ceea ce i-a condus pe câţiva analiști de la Universitatea Adventistă Southern să se întrebe care ar putea să fie acum locul tinerei generaţii adventiste în ecuaţia sănătăţii.

Judy Sloan, profesor de Educaţie Fizică, Sănătate și Wellness în cadrul universităţii, a încercat să investigheze problema, colectând date de la 3.473 studenţi adventiști, pe parcursul ultimilor opt ani. Concluzia ei nu este una optimistă: „adventiștii au fost în centrul atenţiei mass-media pentru sănătatea și longevitatea lor. Dar nu vor rămâne acolo. Știţi ce urmează să se întâmple? În 20-30 de ani de acum vom fi din nou la știri, numai că de data asta subiectul va fi 'ce s-a întâmplat cu adventiștii?'".

În 2010, când Asociaţia Americană College Health a publicat rezultatele studiului National College Health Assessment, a devenit evident că 19,2% dintre studenţii înmatriculaţi în mediul universitar făceau sport, așa cum se recomandă, de 5 ori pe săptămână. Datele obţinute de Sloan în urma studiului ei au arătat că doar 16% din studenţii de la Universitatea Southern făceau mișcare 5 zile pe săptămână.

Într-o analiză publicată de Adventist Review, Phil Garver, decanul Facultăţii de Educaţie Fizică, Sănătate și Wellness, sintetizează cauzele acestei tendinţe de îndepărtare a tineretului adventist de principiile de sănătate pe care le respectau generaţiile anterioare. „Într-un cuvânt – alegerile. Tinerii aleg să fie mai stresaţi, să muncească mai mult timp, să aibă relaţii mai superficiale. (…) Alegerile pe care le facem pentru toate convenientele noastre sunt un blestem, iar acest blestem ne va ajunge din urmă."

Însă cei de la Southern s-au gândit și la soluţii. Membrii administraţiei universităţii analizează opţiuni de creștere a calităţii formării oferite printr-o revizuire a planurilor privind sănătatea fizică a studenţilor, luând în calcul și posibilitatea includerii mai multor ore de fitness în cadrul curriculei obligatorii.