BBC: Biserica Ortodoxă din Georgia deţine o mare putere asupra statului

519

Când câteva zeci de preoţi ortodocși georgieni au incitat în luna mai zeci de mii de persoane la atacuri violente împotriva unui mic grup de activiști gay în Tbilisi, o mare parte din populaţie a fost oripilată. Cu toate acestea, atacul violent împotriva homosexualilor ilustrează în mod clar importanţa Bisericii în Georgia, scrie BBC.

 

Peste 80% din populaţia de 4,5 milioane de persoane a Georgiei afirmă că aparţine de Biserica Ortodoxă Georgiană, însă experţii susţin că numai 15% – 25% participă în mod real la ritualuri. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă rămâne cea mai de încredere instituţie din Georgia. În cadrul unui sondaj realizat în luna februarie de Caucasus Resource Research Center, 95% dintre respondenţi au avut o opinie favorabilă vizavi de lucrarea ei, precizează BBC.

Beka Mindiashvili, un activist pentru drepturile religioase din Georgia, atribuie acest grad înalt de încredere în Biserică Patriarhului său în vârstă de 80 de ani, Ilia II. „Are toate atributele potrivite. E carismatic, vorbește cumpănit, iar fiecare cuvânt al lui e privit ca fiind sfânt", afirmă Mindiashvili.

Exemple de intervenţii ultra-conservatoare din partea Bisericii includ avertizarea că yoga e plină de „farmece", care momesc oamenii departe de Dumnezeu, dar și recenta mobilizare în masă împotriva cardurilor de identitate, după ce aumiţi lideri ortodocși georgieni au afirmat că ar purta semnul Antichristului.

Neutralitatea politică a Bisericii Ortodoxe Georgiene: un mit

Biserica este renumită pentru afirmarea neutralităţii politice, însă prof. Iago Kachkachishvili, șeful catedrei de sociologie de la Universitatea de stat din Tbilisi, afirmă că neutralitatea Bisericii la nivel politic e un mit. El afirmă că Biserica Ortodoxă din Georgia „folosește încrederea oamenilor ca o sursă de putere. Și fiecare guvern și politician folosește Biserica Ortodoxă Georgiană ca o sursă de legitimitate".

Deși constituţia prevede separarea dintre biserică și stat, Biserica Ortodoxă a primit în 2002 recunoaștere oficială din partea statului și un rol consultativ în guvern, în special în domeniul educaţiei. În 2009, guvernul lui Mikheil Saakashvili a alocat Bisericii 15 milioane $ – de trei ori mai mult decât în anul precedent – și a oferit câte o mașină sport de lux fiecăruia dintre cei 10 arhiepiscopi.

În ciuda acestor daruri scumpe, însă, conservatorii din Biserică – pro-ruși -, tot au criticat orientarea pro-occidentală a președintelui, ca reprezentând o ameninţare la adresa tradiţiilor georgiene și a influenţei Bisericii asupra populaţiei.

Ciocniri de putere între Biserica Ortodoxă și stat

Această coliziune de ideologii a ajuns la apogeu în iulie 2011, când Parlamentul a aprobat o lege, prin care a permis anumitor minorităţi religioase din Georgia să fie recunoscute ca entităţi legale, oferindu-le aceeași protecţie de care s-a bucurat până atunci doar Biserica Ortodoxă. Decizia a fost aplaudată în Occident, însă Biserica Ortodoxă a privit-o ca pe o intruziune la adresa statutului său special.

Cel mai recent episod tensionat între biserică și stat a avut loc în luna mai, după ce prim-ministrul georgian a devenit primul politician georgian care să declare în mod deschis că el consideră minorităţile sexuale drept cetăţeni egali ai ţării. Trei zile mai târziu, Ilia II a cerut autorităţilor să interzică demonstraţia homosexualilor, din 17 mai. Acest incident a marcat prima confruntare directă dintre biserică și stat, culminând cu atacul instigat de preoţi împotriva activiștilor gay, poliţia fiind nevoită să-i urce pe aceștia din urmă în autobuze, pentru a-i evacua din zonă în siguranţă, precizează New York Times.

La trei zile după atac, artista georgiană Magda Guruli s-a alăturat unui grup de 100 de persoane care au protestat în centrul orașului, cerând dreptate în urma incidentului. Ea consideră că răspunsul la demonstraţia gay a reprezentat o manifestare a puterii patriarhului asupra statului. „Sunt aici pentru pentru a cere să mi se dea religia înapoi", a afirmat ea. „Ortodoxia e parte din cultura noastră, dar cine sunt acești oameni care încearcă să influenţeze societatea și să-și impună ideile, cultivând credinţa oarbă?", a adăugat ea.