Convingerile religioase ar putea diminua șansele de angajare

64

Persoanele care aleg să publice informaţii cu privire la convingerile lor religioase pe reţelele sociale ar putea deveni ţinta discriminărilor în momentul angajării, sugerează experţii de la Universitatea Carnegie Mellon într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

Legislaţia din SUA, unde s-a făcut studiul, protejează viaţa privată a cetăţenilor, lucru care nu le permite angajatorilor să adreseze anumite întrebări personale intervievaţilor. Însă o parte dintre angajatori investighează profilele de pe reţelele sociale ale candidaţilor și, astfel, pot afla o serie de informaţii personale, precum confesiunea religioasă sau orientarea sexuală (în funcţie de setările de confidenţialitate ale userilor).

Cercetătorii Alessandro Acquisti și Christina Fong au comparat oportunităţile de a fi chemaţi la interviuri ale homosexualilor faţă de heterosexuali și ale creștinilor faţă de musulmani. În acest sens, ei au conceput CV-uri și profile pe reţele sociale în baza informaţiilor adunate atât de pe site-urile de recrutare, cât și din social media. Totodată, ei au modificat anumite informaţii personale ale candidaţilor, legate de orientarea lor sexuală și de convingerile religioase. Aspectele legate de profesionalism și etica muncii nu au fost schimbate. CV-urile au fost trimise apoi către cel puţin 4.000 de angajatori de pe teritoriul SUA, care se aflau în căutare de noi salariaţi.

Rezultatele au arătat că religia candidatului a influenţat oportunitatea acestuia de a fi invitat la un interviu de recrutare. Astfel, persoanele de religie musulmană au avut mai puţine șanse de a participa la interviuri, în raport cu cei de religie creștină, în special în acele regiuni conservatoare din punct de vedere politic, scriu autorii studiului. Nu același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește orientarea sexuală. Atât persoanele homosexuale, cât și cele heterosexuale au avut șanse egale de a fi invitate la interviurile de angajare.

Și în România legea interzice, prin articolul 5 din Codul Muncii, „orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală". Prevederea este valabilă și în timpul interviului de recrutare, precizează Manager.ro. Studiul a fost publicat în jurnalul de specialitate Social Science Research Network.