Ruth Pelke (78 ani) era, cum ar fi spus apropiaţii ei, o bună creştină, avea o familie pe care să o iubescă şi care o iubea, însă toate acestea au devenit doar amintiri în ziua în care patru adolescente au intrat peste ea în casă şi au ucis-o.

În mai 1985, Bill Pelke era în vizită la prietena lui când cumnatul lui l-a sunat şi i-a dat vestea. Bunica fusese înjunghiată mortal. Tatăl lui o găsise, decedată, în bucătărie. Casa era răvăşită. Şi aşa a fost şi Bill când a aflat că poliţia arestase patru suspecte, care erau de vârsta fiicelor lui.

Suspectele au fost găsite vinovate şi au primit fiecare între 25 şi 60 de ani de închisoare, cu excepţia uneia dintre ele, Paula Cooper, care fiind considerată principalul vinovat pentru crimă, a primit sentinţa cu moartea, relatează BBC.

La momentul aflării sentinţei, Bill a considerat că execuţia e o pedeapsă corectă. „Mi-o imaginam pe Nana măcelărită pe podeaua dinning-ului unde ne strângeam de fiecare Paşte, Zi a Recunoştinţei şi Crăciun. Nu suportam gândul", povestea el. După un an şi jumătate însă, Pelke a început să aibă îndoieli cu privire la impactul pe care decizia judecătorilor urma să îl aibă asupra familiei lui Cooper. Bill îl văzuse pe bunicul tinerei izbucnind în lacrimi la pronunţarea sentinţei. „Bunica mea nu ar fi vrut ca bătrânul acesta să îşi vadă nepoata adolescentă murind", mărturisea Bill. Pelke a început să devină convins că dacă bunica lui ar fi mai trăit, i-ar fi fost milă de Cooper şi s-ar fi bucurat ca cineva din familie să simtă la fel ca ea.

Şi, deşi câţiva alţi membri ai familiei nu i-au înţeles – mai ales tatăl lui, care a găsit-o pe bunică – Bill spunea că „atunci când a fost atins de milă şi iertare, nu şi-o mai imagina pe bunică moartă, ci vie. Ceva extraordinar se întâmplase în mine". Pelke spunea că decizia de a ierta i-a adus o „vindecare uriaşă".

„Ştiam că fac ce trebuie şi, ulterior, tata m-a iertat că am iertat-o pe Paula Cooper", povestea Pelke, însă a durat ani de zile pentru acest lucru.

Bill a încercat chiar să o viziteze pe Cooper în închisoare şi, după opt ani, a reuşit. „M-am dus la ea şi am îmbrăţişat-o", povestea Pelke. Apoi a privit-o în ochi şi i-a spus că o iartă. Deşi Pelke a corespondat cu Paula săptămânal şi a mai vizitat-o de 15 ori, Pelke nu a întrebat-o niciodată despre crimă. „Ştiu că nu există niciun răspuns bun", a explicat el. „Dacă păstrezi furia şi dorinţa de răzbunare, ele vor deveni ca un cancer care te distruge", a mai spus Pelke.

 „Oamenii sunt mai mult decât cel mai rău lucru pe care l-au făcut", credea şi Linda White, care l-a iertat pe cel care i-a omorât fiica de 26 ani, care avea un copil şi era însărcinată cu al doilea.

În iunie, Paula Cooper a fost eliberată, după ce sentinţa cu execuţia a fost anulată şi pedeapsa redusă semnificativ pentru bună purtare. Bill Pelke a păstrat legătura cu ea şi doreşte să o ajute să se adapteze la viaţa modernă. Cooper „nu a văzut niciodată un celular sau un computer" spunea Pelke. „O să îi fie greu, ba chiar mi-a zis că-i este frică", a mai spus Bill.