Pe ultima sută de metri a cursei prezidenţiale din Statele Unite, democraţii şi republicanii au ajuns să se bată pe câte menţiuni ale lui Dumnezeu au fiecare în programul politic. În timp ce republicanii au 12 menţiuni, democraţii au scos singura menţiune din program, mişcare pentru care au fost sever criticaţi şi pe care au încercat să o repare în seara în care Barack Obama a fost ales candidatul partidului pentru al doilea mandat de preşedinte.

Pe ultima sută de metri a cursei prezidenţiale din Statele Unite, democraţii şi republicanii au ajuns să se bată pe câte menţiuni ale lui Dumnezeu au fiecare în programul politic. În timp ce republicanii au 12 menţiuni, democraţii au scos singura menţiune din program, mişcare pentru care au fost sever criticaţi şi pe care au încercat să o repare în seara în care Barack Obama a fost ales candidatul partidului pentru al doilea mandat de preşedinte.

La Convenţia Partidului Democrat de la Charlotte, delegaţii sosiţi din toată ţara au asistat la două momente istorice. Pentru prima dată, un fost preşedinte (Bill Clinton) avea să nominalizeze preşedintele în funcţie (Barack Obama) pentru al doilea mandat la Casa Albă.

Bill Clinton a ţinut un discurs de aproape 50 de minute în favoarea lui Obama, iar după ce a terminat, l-a întâmpinat pe preşedintele în funcţie înclinându-se şi îmbrăţişându-l, după care cei doi s-au retras. Spre sfârşitul serii, democraţii au votat, stat după stat, în favoarea lui Obama, o procedură formală din moment ce preşedintele este singurul candidat al partidului.

Într-un al doilea moment istoric, înainte de discursul lui Clinton, primarul din Los Angeles care este şi şeful Convenţiei, a urcat pe scenă cu o misiune ingrată, ce a rezultat într-un moment ruşinos care va rămâne în istoria Americii.

Partidul democrat a primit multe critici din partea republicanilor şi a unora din propriul partid pentru omiterea oricărei referinţe la Dumnezeu în programul lor politic şi pentru eliminarea limbajului din programul din 2008, care identifica Ierusalimul drept capitala Israelului. Mitt Romney l-a acuzat pe Obama că vrea să îndepărteze Statele Unite de aliatul lor, Israel, prin această decizie.

Aşadar, mai marii partidului au hotărât să revină asupra programului şi înainte de discursul lui Clinton, şeful Convenţiei a urcat pe scenă pentru a cere votul delegaţilor pentru reintroducerea a două amendamente, redactate de către guvernatorul din Ohio, lider religios al Bisericii Metodiste.

Conform ChristianPost, amendamentele sunt:

„Avem nevoie de un guvern care să apere speranţele, valorile şi interesele oamenilor care muncesc, şi care să ofere oricui vrea să muncească, şansa de a scoate ce e mai bun din potenţialul oferit de Dumnezeu".„Ierusalimul este şi va rămâne capitala Israelului…Ar trebui să rămână un oraş nedivizat, accesibil oamenilor de toate credinţele."

Conform unor surse de la Casa Albă, preşedintele Obama ar fi intervenit personal pentru aceste schimbări, aprobând afirmaţia despre Ierusalim şi cerând să ştie de ce s-au scos referinţele despre Dumnezeu din vechiul program.

Însă delegaţii au părut enervaţi de aceste schimbări neanunţate şi şi-au exprimat nemulţumirile la votul cerut de preşedintele Convenţiei. Cine era de acord trebuia să strige „da" şi cine era împotrivă să strige „nu". Amendamentele aveau nevoie de o majoritate de două treimi pentru a trece, dar cei mai mulţi dintre democraţi au fost împotrivă.

După prima strigare, propunerea nu ar fi trecut, aşa că preşedintele Convenţiei a cerut un al doilea vot, care l-a pus într-o situaţie penibilă, pentru că majoritatea celor din sală huiduiau şi rezultatul a fost acelaşi. Încurcat de situaţie, s-a uitat către cei din culise pentru a primi instrucţiuni şi a cerut al treilea vot.

Al treilea vot a trecut mai mult sau mai puţin forţat, deoarece din sală încă se auzeau multe reacţii negative. Aşadar, în ciuda voinţei poate chiar a majorităţii, dacă nu, a cel puţin jumătate dintre membrii partidului, Dumnezeu a primit o menţiune în programul politic al partidului. Dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru, Obama ar fi trebuit să răspundă în faţa unor acuzaţii că ar fi un om „fără Dumnezeu" şi că nu mai susţine Israelul, acuzaţii care ar fi contat şi ele în momentul votului pentru funcţia de preşedinte al Americii.