Defectarea busolei morale în ultimii 30 de ani

405

Sub umbrela egalităţii în drepturi, în America ultimilor ani au fost adoptate o serie de măsuri sociale - asemenea legalizării drogurilor sau căsătoriei homosexuale - care au modificat radical percepţia publică şi au făcut ca discernământul între ceea ce este moral şi ceea ce este imoral să fie tot mai estompat. Aşa se face că astăzi, după 30 de ani de sondaje de opinie de referinţă legate de moralitate, americanii au opinii noi despre sexualitate, avort şi pornografie.

Astfel, 94% dintre americani consideră că a întreţine relaţii sexuale în afara căsătoriei este imoral, acesta fiind cel mai grav păcat contemporan dintr-o serie de opt în percepţia celor peste 1.000 de persoane chestionate de CNN.

Surprinzător, al doilea păcat moral după adulter nu este nici avortul, nici homosexualitatea, ci evaziunea fiscală. A înşela statul la plata taxelor şi impozitelor a fost considerat imoral de 90% dintre americani. În acelaşi timp, avortul, homosexualitatea şi pornografia au fost considerate imorale de mult mai puţini americani. Acestea au obţinut procente de 57, 50 şi respectiv 46.

Cele mai puţin imorale lucruri sunt consumarea marijuanei (considerată imorală de 35% dintre cei chestionaţi), concubinajul înainte de căsătorie (considerat imoral de 32% dintre americani) şi consumarea băuturilor alcoolice (cu care nu sunt de acord 16% dintre americani).

Comparativ, opinia americanilor din 2014 diferă semnificativ de cea a americanilor de la sfârşitul anilor 70 şi 80. Spre exemplu, numărul celor care consideră că este imoral să consumi marijuana a scăzut la jumătate, de la 70 de procente, în timp ce întreţinerea de relaţii homosexuale era considerată imorală de 82% dintre cei chestionaţi în 1987.

Schimbarea percepţiei asupra a ceea ce este moral şi imoral relevă lipsa unui cadru, a unor repere morale care să lămurească problema, consideră Glenn Stanton, directorul pe probleme de cercetare familială la organizaţia Focus on the Family. „Există tot mai puţin consens în ceea ce priveşte discursurile morale pe care le au oamenii cu privire la asemenea situaţii despre care se vorbeşte foarte des”, explică Stanton.

Pe de o parte, legalizarea consumului de marijuana în două state americane în 2013 (Washington şi Colorado), dar şi pregătirea Alaskăi pentru legalizare la începutul acestui an au făcut ca americanii să vadă cu ochi mai puţin critici consumul de droguri. Alte 18 state şi districtul Columbia au legalizat consumul medicinal de marijuana, iar iniţiative de legalizare sunt pregătite pentru 2016 în alte şase state: Arizona, California, Maine, Massachusetts, Montana şi Nevada.

Pe de altă parte, legalizarea căsătoriilor gay a devenit un subiect fierbinte pe agenda politică a americanilor. În prezent, 17 state din cele 50 au legalizat căsătoria între persoane de acelaşi sex, iar 33 de state au legi care interzic căsătoria gay.

În ceea ce priveşte concubinajul, asupra căruia doar 32% (comparativ cu 54% în 1987) consideră că este imoral, Stanton apreciază că elementul care primează în luarea acestei decizii este pragmatismul şi mai puţin moralitatea. „Am auzit părinţi care îşi sfătuiesc copiii să se mute cu partenerii lor, pentru a vedea cum decurg lucrurile. Coabitarea are în vedere testarea relaţiei, uneori în vederea căsătoriei, alteori nu. Numai 75% dintre cei care coabitează se gândesc la căsătorie. În loc să vadă această situaţie ca pe una morală, părinţii o văd ca pe una pragmatică”.

Busola morală în România

Majoritatea românilor (90%) sunt de acord cu avortul din motive medicale, atunci când mama sau copilul sunt în pericol. În schimb, doar o treime (31%) dintre români dezaprobă ferm întreruperea voluntară a sarcinii atunci când părinţii nu doresc copilul, în timp ce un procent similar consideră că avortul trebuie îngrădit prin lege, arată un studiu din 2011 pe marginea religiei şi a comportamentului religios realizat în România de Fundaţia Soros Romania.

În ceea ce priveşte căsătoriile gay, acestea sunt interzise de Constituţia României, iar opinia socială este refractară faţă de persoanele aparţinând acestei minorităţi sexuale. 31% dintre români nu s-ar simţi confortabil în preajma unui homosexual, 54% nu ar accepta nici măcar să stea la masă cu o persoană gay, iat 63% ar fi foarte deranjaţi dacă ar fi abordaţi de o persoană gay.

Niciun articol afișat