Săracii oameni bogaţi

732

Deși pot fi un instrument util în ascensiunea personală, educaţională și profesională, banii au preţul lor. Bogăţia nu ne modifică doar statutul socioeconomic, ci ne influenţează comportamentul, felul de a fi și modul în care îi tratăm pe cei de lângă noi. Studiile care au analizat aceste „costuri ale bogăţiei" au descoperit câteva aspecte negative de reţinut.

„Cu cât crește nivelul averii unei persoane, cu atât sentimentele de compasiune și empatie se diminuează, iar concepţia că ceva i se cuvine și importanţa  propriului interes cresc”, afirma psihologiul Paul Piff într-un discurs în cadrul TEDxMarin. Această concluzie se bazează pe o serie de studii pe care le-a efectuat alături de echipa sa de cercetare de la Universitatea California, Berkley, și prin care a putut observa influenţa banilor asupra comportamentului uman.

Într-unul dintre acestea, mai mulţi voluntari au fost grupaţi pe perechi și invitaţi să joace popularul joc Monopoly. La mijloc însă era un „șiretlic”, de aceea întregul experiment a fost filmat cu o cameră ascunsă. Experţii au creat o situaţie de inegalitate, oferindu-i unuia dintre jucătorii din fiecare pereche un bonus: o sumă două ori mai mare decât a adversarului la începutul jocului, un „salariu” dublu de fiecare dată când treceau de punctul de start și posibilitatea de a arunca cu două zaruri, nu doar cu unul. În timpul partidei, gesturile jucătorilor care au primit un avantaj financiar au denotat încredere. În plus, aceștia au avut un comportament ușor grosolan faţă de adversari, dar și o atitudine lăudăroasă. La sfârșitul jocului, atunci când jucătorii „bogaţi” au explicat motivul pentru care au și câștigat, ei au vorbit despre strategia lor de joc, fără a menţiona avantajul primit la începutul partidei.

Într-un alt experiment, cercetătorii au vrut să observe ce categorie de oameni sunt mai generoși – cei săraci sau cei bogaţi? În acest sens, ei le-au oferit participanţilor suma de 10 dolari și le-au dat posibilitatea de a dona o parte din această sumă unor străini. Cei săraci (care aveau un venit anual între 15.000 și 25.000 de dolari) au ales să doneze o sumă cu 44% mai mare decât cea donată de participanţii cu o situaţie financiară mai bună (cu un câștig anual de 150.000-200.000 de dolari).

Totodată, banii ne schimbă și modul în care privim relaţiile interpersonale, au observat experţii de la Școala de Management din Rotterdam. Banii i-au determinat pe oameni să își dorească anumite relaţii sociale „bazate mai degrabă pe principii de schimb decât pe legături comune”, explică autoarea studiului, Nicole Mead. Motivul ar putea fi simbolul pe care îl poartă factorul financiar, acela de schimburi care produc situaţii de tipul „câștig-câștig”.

Tot cu gândul la bani, oamenii au tendinţa de a spune de două ori mai multe minciuni pentru a-și crește profitul, sugerează experţii de la Şcoala de Business David Eccles din cadrul Universităţii din Utah. Participanţii au fost împărţiţi în trei grupe și au participat la trei experimente diferite. O parte dintre voluntari au fost rugaţi să se gândească la bani pe parcursul testului la care luau parte. Aceștia au fost și cei care, în scopul obţinerii unui profit, au avut o tendinţa crescută de a minţi, de a fura sau de a angaja o persoană lipsită de etică.

Efectul bogăţiei părinţilor asupra copiilor

Averea părinţilor poate deveni o povară mult prea grea pentru copiii lor. Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Arizona a arătat că riscul de a suferi de depresie și anxietate este dublu în cazul copiilor care provin din familii înstărite, în raport cu ceilalţi copii, scrie The Telegraph. Fenomenul ar putea fi cauzat de presiunea la care acest grup este supus, de a se ridica la așteptările părinţilor, care îi forţează să atingă un nivel înalt de performanţă în multe domenii.

Bogăţia a stat la baza scutirii de pedeapsa cu închisoarea în cazul unui tânăr de 16 ani care a ucis, la sfârşitul anului trecut, patru persoane într-un accident rutier. Dr. psiholog G. Dick Miller, care a depus mărturie în acest caz, a declarat că băiatul suferă de o condiţie socială denumită „affluenza”, care apare în cazul celor care doresc să strângă o avere tot mai mare. Totodată, el a punctat că tânărul a beneficiat de o mare libertate din partea părinţilor, dar și de o lipsă a sancţiunilor în cazul comportamentelor necorespunzătoare. În urma processului, adolescentul a primit ca „pedeapsă” o perioadă de consiliere la un centru privat, plătită de familie, deși probele au arătat că acesta a condus cu o alcoolemie de trei ori mai mare decât limita legală în momentul accidentului.