Creierul continuă să fie una dintre părţile componente ale fiinţei umane care ascund încă multe secrete. Totuși mulţi oameni de știinţă încearcă descifrarea acestora. Recent, cercetătorii de la Universitatea din Utah desfășoară un proiect prin intermediul căruia încearcă să înţeleagă mai bine „cum poate experienţa religioasă să modeleze creierul". În acest sens au lansat proiectul „Creierul omului religios".

Neuroradiologul Jeffrey Anderson alături de cercetatori precum Michael Ferguson și Jared Nielson speră ca în urma studiului să poată identifica rolul pe care religia îl deţine în modelarea creierului. Având în vedere cât de importantă este religia în viaţa a milioane de oameni, Anderson consideră că este surprinzător cât de puţine informaţii deţinem despre „experienţele spirituale tradiţionale” și impactul lor asupra creierului.

Impactul religiei asupra creierului uman

„Sentimentele religioase și spirituale sunt printre cele care influenţează cel mai profund comportamentul și modul în care interacţionăm cu alte persoane, și totuși neuroștiinţele spiritualităţii și religiei sunt aproape complet necunoscute”, a declarat Anderson, citat de The Blaze.

Pentru a înţelege mai bine reacţiile creierului omului religios, cercetătorii vor efectua o scanare RMN în timp ce subiecţii urmăresc un program religios de o oră, incluzând muzică, clipuri video, rugăciune și citirea Scripturii. Scopul exerciţiului este cel de a constata ce se întâmplă în creierul uman în timpul derulării acestor activităţi.

Anderson este convins că, în momentul de faţă, cercetarea știinţifică deţine instrumentele necesare pentru a face un studiu referitor la activitatea creierului în timpul unor interacţiuni emoţionale și sociale profunde, asociate cu religia. În această privinţă, el a emis ipoteza că va exista un răspuns similar al creierului uman, indiferent de sistemul de credinţă adoptat de către participanţi.

Creierul oamenilor religioși „vinovat” de producerea fericirii

Chiar dacă nu au toate răspunsurile cu privire la modul în care religia poate modifica structura creierului uman, cercetătorii încearcă să stabilească corelaţii între religie și modul în care reacţionează creierul. Astfel au descoperit că sentimentul religios poate genera fericire.

Un caz devenit deja celebru este Matthieu Ricard, un călugăr tibetan şi totodată un specialist în genetica moleculară. Celebritatea sa se datorează faptului că este considerat cel mai fericit om din lume. Cel puţin, aceasta este concluzia oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Wisconsin.

În urma aplicării pe capul lui Ricard a 256 de senzori, cercetătorii au constatat că creierul său a produs un nivel de unde gamma „care nu a mai fost niciodată observat, conform literaturii de specialitate”, au declarat cercetătorii.

Scanările cerebrale au arătat, de asemenea, o activitate extraordinar de mare în cortexul prefrontal din partea stângă a creierului şi o activitate mult mai redusă a cortexului prefrontal din partea dreaptă. Cercetătorii consideră că acest lucru îi conferă călugărului o capacitate neobişnuită de a fi fericit şi îi reduce considerabil predispoziţia spre negativitate.

Explicaţia pe care o oferă Ricard acestui fenomen este simplă. În opinia sa, „meditaţia nu este doar o metodă de relaxare, ci ceva care îţi schimbă în mod complet creierul — cu alte cuvinte, schimbă ceea ce eşti”, a declarat Ricard.

Religia micșorează creierul?

Studiile nu sunt însă unitare în concluzii. Astfel, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Duke, din Statele Unite, au evidenţiat un lucru mai puţin obișnuit: religia poate să ducă la micșorarea creierului, odată cu vârsta.

„Credinţa îţi poate deschide mintea, dar aceasta îţi poate cauza, de asemenea, o micșorare a creierului, sugerează studiul, potrivit The Sydney Morning Herald. Potrivit cercetătorilor, persoanele religioase prezentau o atrofiere mai mare a zonei hipocampusului decât ateii. Concluzia lor este că atrofierea hipocampusului este specifică depresiei și Alzheimerului.

Cu siguranţă, creierul uman va continua să suscite mult interes, lăsând un câmp vast de investigaţie oamenilor de știinţă. Cel mai probabil controversele vor continua, iar concluziile nu vor susţine același punct de vedere.

Religia influenţează starea de depresie

Alte cercetări atestă faptul că modificări ale creierului sunt responsabile nu doar de inducerea sentimentului de fericire asociat religiei, ci și de scăderea nivelului de depresie. Astfel, într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Columbia au analizat grosimea creierului şi potenţiala sa legătură cu religia. Rezultatele cercetării au indicat că nivelul crescut de credinţă religioasă este asociat cu o creştere a grosimii scoarţei cerebrale. Cercetătorii i-au întrebat pe subiecţi cât de des merg la biserică şi cât de important este acest gest pentru ei.

În urma cercetării s-a constatat că oamenii care considerau că religia are o însemnătate mai mare aveau un cortex mai gros în unele zone. Astfel, oamenii care au cortex mai subţire au un risc mai mare de a suferi de depresie.

Prin urmare, oamenii de ştiinţă au concluzionat că religia şi spiritualitatea protejează împotriva depresiei, mai ales în cazul persoanelor care sunt mai predispuse la această afecţiune.