Peste tot în lume, femeilor le este permis să șofeze, în afară de Arabia Saudită, ţara cu cele mai multe legi pentru segregarea între sexe. Însă, într-un efort inedit de modernizare a ţării, tânărul prinţ moștenitor Mohammed Bin Salman a decis ca, din iunie 2018, orice femeie saudită să aibă dreptul de a-și lua permisul de conducere.

Este o veste extraordinară pentru femeile care, de 30 de ani, militează pentru acest drept, unele activiste fiind chiar condamnate la închisoare pentru protestele lor. Poate că pentru restul lumii acesta pare a fi un non-subiect, însă în lumea arabă va trimite un mesaj încărcat de diverse conotaţii.

Arabia Saudită este una dintre cele mai conservatoare ţări, în care comportamentul bărbatului și al femeii, atât în public, cât și în intimitate, este bine reglat, în care toate femeile sunt obligate să poarte burqa de culoare neagră, în care cinematografele încă sunt interzise pentru că ar încuraja imoralitatea și ateismul etc. Abia în ultimii ani, femeile au primit mai multe drepturi, cum ar fi să presteze diverse activităţi care le erau interzise sau să voteze și să candideze la funcţii publice locale.

Interpretarea foarte strictă a legii islamice a dus astfel la crearea uneia dintre cele mai inegale ţări din Orientul Mijlociu, conform Indicelui global al segregării între sexe al Forumului Economic Mondial. Practic, femeile din această ţară au statut de minori, care nu pot lua decizii de unele singure nici măcar în ceea ce le privește, ci trebuie să ceară permisiunea bărbatului, fie el tată, frate sau soţ. În continuare, au nevoie de o astfel de permisiune dacă vor să își facă pașaport, să își deschidă un cont la bancă, să își facă anumite operaţii chirurgicale care nu implică urgenţe medicale, să se căsătorească sau să divorţeze și altele asemenea. La tribunal, de exemplu, declaraţia unui bărbat este egală cu declaraţiile a două femei. În malluri și în alte centre comerciale există anumite etaje unde bărbaţii nu au voie să meargă și unde femeile pot să își dea jos burqa, dar dacă fac asta în afara spaţiului respectiv sunt admonestate de poliţia religioasă. Și femeile care călătoresc în Arabia Saudită, cu excepţia șefilor de state și a primelor doamne, trebuie să se acopere cu burqa înainte să iasă din aeroport. Iar segregarea între sexe este impusă cu atenţie până și în spaţiile hoteliere folosite frecvent de turiști și expaţi.

În ceea ce privește interzicerea șofatului pentru femei, această măsură a fost și este încă susţinută de conservatori, deși chiar fostul rege promisese să o elimine, dar a murit înainte să o facă. Vestea prinţului a luat prin surprindere pe toată lumea, unii find consternaţi, iar alţii, bucuroși de faptul că este un pas înainte pentru ca femeile să devină cetăţeni cu drepturi depline. Această mică luptă, care are de fapt ca miză statutul femeii saudite, stă de zeci de ani de zile în centrul luptei dintre ultraconservatori și liberalii care vor modernizarea statului. Miza este una politică, nu religioasă, spune Fawziah Al-Bakr, o profesoară care militează pentru acest drept de 30 de ani. Ea dă ca exemplu alte ţări predominant musulmane, precum Egiptul, Sudanul sau Pakistanul, unde femeile au voie să șofeze de mult timp. „Să nu ai voie să conduci nu are nimic de-a face cu Islamul”, spune ea.

Conducerea din Arabia Saudită se bazează pe o veche alianţă între familia regală și descendenţii unui cleric musulman ultraconservator, care se chinuie să reconcilieze modernitatea cu loialitatea faţă de moștenirea religioasă. Pe măsură ce statul a devenit tot mai bogat datorită petrolului, elemente și obiceiuri străine au „invadat” ţara odată cu afaceriștii din Occident. Televiziunea, educaţia publică, automobilele și, mai nou, internetul cu reţelele lui de socializare i-au speriat pe conservatori, care mereu au opus rezistenţă. Astăzi însă mulţi clerici saudiţi au propriile emisiuni TV și folosesc cu entuziasm reţelele sociale, iar fetele lor studiază la universităţile saudite sau chiar în Statele Unite. Aceste tinere cresc cu alte așteptări culturale și economice. Și, având în vedere că două treimi din populaţia ţării sunt reprezentate de tineri sub 30 de ani, este destul de clar că generaţia viitoare nici măcar nu va mai avea amintiri dintr-un timp în care femeile nu puteau șofa.

Tendinţa este către eliberarea economică a femeii, cu rădăcini în investiţiile serioase pe care regele Abdullah le-a făcut în educaţia lor, inclusiv prin burse de studiu în străinătate. Educaţia le deschide calea către noi oportunităţi, într-un timp în care economia ţării nu mai este ce era odată. Scăderea preţului la petrol a forţat chiar și cele mai bogate ţări din Orient să reducă cheltuielile bugetare, astfel că în prezent familiile saudite din clasa de mijloc au nevoie ca ambii părinţi să muncească pentru a menţine același standard de viaţă de dinainte. Pentru a lucra în afara casei ai nevoie de transport, iar Arabia Saudită nu are niciun fel de transport public. În același timp, să plătești un șofer personal a ajuns să fie o cheltuială prea mare pentru multe familii, în timp ce obţinerea permisului de conducere ar presupune și achiziţia unei mașini, ceea ce va ajuta piaţa auto să crească. Pe de altă parte, aproximativ 800.000 de șoferi din ţări precum Banghladesh, India, Nepal sau Pakistan, care asigură acum transportul femeilor, vor rămâne fără un loc de muncă, iar aplicaţii precum Uber vor avea de suferit, din moment ce 80% dintre clienţii lor sunt femei.

Să nu ne grăbim însă cu concluziile privind efectele acestei decizii. Problema nu sunt doar clericii ultraconservatori, care oricum nu vor fi impulsionaţi să facă un scandal pe această temă din moment ce doar recent mai mulţi au fost arestaţi după ce au criticat public politicile guvernului, ci și generaţiile conservatoare. În ziua anunţului formularea „Oamenii resping șofatul pentru femei” a apărut de Twitter de 335.000 de ori, în timp ce formularea „Victoria regelui pentru legiferarea șofatului de către femei” nu a apărut decât de 33.700 de ori. Chiar și termenul pentru intrarea în vigoare a legii este stabilit abia peste un an, pentru a le permite clericilor și societăţii să se mai obișnuiască cu ideea, dar și pentru a forma instructori de condus care să fie femei. Nici nu ar trebui să ne închipuim că după intrarea legii în vigoare toţi taţii și soţii conservatori le vor permite fiicelor și, respectiv, soţiilor lor să își ia permisul de conducere. Rolul de protectori superiori pe care aceștia îl au în relaţiile cu femeile este în centrul sistemului de legi islamice și al culturii patriarhale și este următorul pas asupra căruia se vor concentra de acum activiștii pentru drepturile femeilor.

De partea sa, prinţul moștenitor arată că vrea să se rupă de stilul de guvernare de până acum, care se baza masiv pe suportul clericilor, și să contruiască un model „fundamentat pe naţionalism, pe dezvoltare economică și pe sentimentul că familia regală oferă stabilitatea și securitatea care lipsesc în multe alte ţări arabe”, explică cercetătorul specializat în Orientul Mijlociu și Africa de Nord Jane Kinninmont. În orice caz, semnalul transmis de această decizie este acela potrivit căruia clericii nu vor mai avea de jucat același rol în politica saudită.