Asalt global asupra libertăţii religioase

99

Dacă în 2010, raportul Comisiei Statelor Unite pentru Libertate Religioasă Internaţională informa că mai puţin de o treime dintre locuitorii lumii se bucură de libertate religioasă, doi ani mai târziu, același raport evidenţia că progresele încă se lasă așteptate și că libertatea religioasă rămâne unul dintre cele mai ameninţate drepturi ale omului.

Dacă în 2010, raportul Comisiei Statelor Unite pentru Libertate Religioasă Internaţională informa că mai puţin de o treime dintre locuitorii lumii se bucură de libertate religioasă, doi ani mai târziu, același raport evidenţiază că progresele încă se lasă așteptate și că libertatea religioasă rămâne unul dintre cele mai ameninţate drepturi ale omului.

„În peisajul global, dreptul pivotal al libertăţii religioase s-a aflat sub un atac tot mai pronunţat. Într-o măsură alarmantă, libertatea de gândire, de conștiinţă și de religie sau credinţă a fost diminuată, adesea ameninţând siguranţa și supravieţuirea unor persoane nevinovate, inclusiv membri ai minorităţilor religioase", se arată în cel mai recent raport emis de Comisia Statelor Unite pentru Libertate Religioasă Internaţională (USCIRF).

Libertatea religioasă contează chiar și pentru oamenii care nu sunt religioși. Oricine are o perspectivă transcendentă asupra lumii. A proteja dreptul de a crede înseamnă, în același timp, a proteja dreptul de a nu crede, scriu jurnaliștii Forbes.

În plus, libertatea religioasă este un indicator important al libertăţii politice și al respectării și altor drepturi ale omului. O societate și un stat care refuză să respecte un drept fundamental precum cel al libertăţii de conștiinţă vor încălca, cel mai probabil, și alte drepturi. Dacă oamenii sunt oprimaţi din cauza credinţei lor religioase, cel mai probabil vor fi oprimaţi și dacă au vederi nepopulare cu privire la alte aspecte.

Iar problema nu este atât a oprimării directe. Statul poate persecuta chiar și indirect prin faptul că nu asigură protecţia minorităţilor religioase. „Eșecul de a preveni sau de a pedepsi violenţa împotriva minorităţilor religioase vulnerabile este un exemplu de cum pot statele să creeze sau să alimenteze o cultură a evitării pedepsei, încurajând cetăţenii sau grupurile să ameninţe, să intimideze și chiar să îi omoare pe alţii."

Raportul notează că, deși Statele Unite beneficiază de garanţia Primului Amendament, care protejează eficient libertatea religioasă, totuși ostilitatea religioasă există. Ea nu poate însă fi comparată cu persecuţia religioasă, și cu atât mai puţin cu cea identificată în 16 dintre cele 25 de ţări analizate în raport.

Comisia a recomandat acordarea rating-ului „ţări de interes special", deoarece sunt responsabile de violări „deosebit de grave" ale libertăţii religioase.

Raportul USCIRF a plasat 9 alte ţări pe o „Listă de monitorizare", din cauza „tendinţelor negative care ar putea să degenereze în violări severe".

Burma – Deși junta militară a cedat puterea către guvernul civil, ceea ce a liberalizat procesul politic, abuzurile încă persistă. Cele mai ameninţate sunt grupurile religioase minoritare: creștinii, musulmanii și călugării budiști, care sunt adesea suspectaţi de activităţi antiguvernamentale, sunt spionaţi, arestaţi, maltrataţi și supuși unor restricţii drastice privind închinarea, educaţia și activităţile religioase, arată raportul.

China – Guvernul chinez continuă să violeze sever obligaţiile internaţionale de a proteja libertatea de gândire, de conștiinţă, religie și credinţă, arată raportul, deși situaţia nu mai este atât de gravă precum era pe timpul lui Mao Zedong.

Egipt – După căderea lui Hosni Mubarak, guvernul de tranziţie a continuat să tolereze persecuţiile sistematice împotriva minorităţilor religioase, precum și a musulmanilor din medii defavorizate, arată raportul american. Atacurile sectare din 2011 au lăsat în urmă 100 de morţi, mai ales din rândul creștinilor copţi. Bilanţul deceselor întrece numărul morţilor din ultimii 10 ani, cumulat.

Eritrea – Situaţia în ţara recent despărţită de Etiopia este în mod special dură pentru Martorii lui Iehova și alte grupuri religioase mici, precum creștinii evanghelici sau penticostali. Acestora li s-au aplicat numeroase interdicţii care au mers până la revocarea dreptului de cetăţenie.

Iran – Guvernul iranian practică în mod sistematic violări ale libertăţii religioase prin detenţie prelungită, tortură și execuţii bazate, în principal, pe apartenenţa religioasă a celui acuzat sau motivate cu totul de aceasta.

Irak – Cele mai dure atacuri motivate religios care au avut loc recent în Irak au fost îndreptate împotriva musulmanilor șiiţi. Însă și alte minorităţi religioase au avut de suferit. Incluși aici sunt caldo-asirieni, mandeenii sabeeni și yezidii, care au fugit din ţară ducând aproape la extincţia acestor comunităţi din ţară, se mai arată în raport.

Nigeria – Raportul USCIRF indică o creștere semnificativă a violenţelor sectare între creștini și musulmani. Nu mai puţin de 14.000 de oameni au murit, începând cu 1999, din cauza violenţelor religioase.

Coreea de Nord – Deși este dificil de obţinut informaţii cu privire la situaţia din Coreea, raportul USCIRF indică existenţa unor abuzuri severe în ţară, între care discriminarea și hărţuirea membrilor comunităţilor religioase (atât cele autorizate, cât și cele neautorizate), arestarea, torturarea și posibil și execuţia celor care desfășoară activităţi religioase clandestine. „Nu se vede niciun semn de liberalizare după moartea 'iubitului lider' Kim Jong-il", arată raportul.

 

Pakistan – Cu toate că Pakistanul este un stat democratic, membrii guvernului tolerează violenţa religioasă și extremismul, ba chiar îl promovează prin legi controversate internaţional, precum cea împotriva blasfemiei.

Alte ţări aflate în vizorul raportorilor americani și clasificate drept ţări de interes special din pricina permanentizării sau creșterii incidentelor violente sau a abuzurilor grave generate de diferenţele religioase se numără și Arabia Saudită, Sudanul, Tajikistanul, Turcia, Turkmenistan, Uzbekistan, Vietnam, Afganistan, Belarus, Cuba, India, Indonezia, Laos, Rusia, Somalia și Venezuela.

USCIRF este o comisie federală bipartizană, ai cărei comisari sunt numiţi de președintele american și de senat, respectiv camera reprezentanţilor.