Fantomele care ne „bântuie” existenţa și credinţa

2623

Periodic, știri despre manifestări paranormale tulbură liniștea cititorilor. Printre acestea, fantomele ocupă un rol preponderent. Cândva erau considerate personaje de basm, însă astăzi oamenii fac carieră ca „vânători” de fantome. Putem doar să ne întrebăm de ce persistă acestea cu atâta insistenţă în mentalul colectiv.

Mărturii personale, capturi foto, probe video sunt expuse în mass-media ca dovezi ale existenţei fantomelor. Cele mai multe dintre ele constituie deliciul tabloidelor, dar nu sunt doar un subiect care suscită interes, ci și unul care corespunde unor convingeri ferme.

Studii recente au arătat că o bună parte a populaţiei crede în fantome, determinându-i pe unii cercetători să concluzioneze că asistăm la o renaștere a convingerilor paranormale în societatea occidentală. Un sondaj de anul trecut a constatat că 42% dintre americani confirmă credinţa lor în fantome. Situaţia este similară și în Marea Britanie, unde 52% dintre respondenţi spun același lucru. Prin contrast, doar 54% din englezi mai cred în existenţa lui Dumnezeu.

Și în România interesul este în creștere și nu doar în rândul cititorilor de tabloide. De exemplu, EVZ expune fără rezerve fotografia care constituie dovada că fantomele sunt reale. Dacă în Marea Britanie există 10.000 de locuri presupuse a fi bântuite, conform unui ghid turistic, nici noi nu rămânem mai prejos. Și România are locurile sale misterioase cu care se mândrește.

Dave Wood, președintele Asociaţiei pentru Studiul Știinţific al Fenomenelor Paranormale, a declarat că „creșterea numărului celor care cred în fantome este o surpriză pentru noi și procentul este semnificativ mai mare decât ceea ce noi consideram a fi media istorică”.

Am fi poate tentaţi să considerăm că atracţia faţă de fenomenele paranormale se exercită doar în cercul persoanelor mai puţin educate. Statisticile infirmă însă o asemenea ipoteză. Într-un studiu publicat în 2011, 28,5% dintre studenţi de la o universitate din sudul SUA au raportat că au avut experienţe paranormale.

„Facă-se după credinţa ta”

Dincolo de explicaţiile de ordin știinţific care ar putea fi sugerate, există o bază subiectivă care alimentează convingerile în fenomene paranormale. Cu alte cuvinte, cine crede deja în fantome sau în locuri bântuite va interpreta și alte evenimente ca fiind paranormale.

Un studiu din 2002 confirmă această supoziţie, având ca subiecţi vizitatori dintr-un anumit loc al Marii Britanii care în mod tradiţional avea reputaţia că este bântuit. Turiștii, cărora li s-a spus că în ultimul timp a existat o creștere a apariţiilor fenomenelor paranormale în acel loc, au raportat un număr crescut de experienţe neobișnuite cu ocazia turului efectuat.

Mai mult decât atât, citirea sau ascultarea unor relatări despre fenomene paranormale, mai ales atunci când povestea provine dintr-o sursă cu autoritate, sunt suficiente pentru o accentuare a credinţei paranormale în rândul participanţilor.

Ar putea fi invocate două motive pentru care se întâmplă acest lucru. Unul ţine de tendinţa naturală a omului de a încerca să confere un sens lucrurilor care par inexplicabile la prima vedere, a spus Christopher French, profesor de psihologie la Universitatea din Londra. Unii acceptă doar considerente de ordin supranatural, în condiţiile în care nu pot identifica logica știinţifică a evenimentelor.

Mai există însă un factor care își pune în mod decisiv amprenta asupra celor care își manifestă în mod ferm convingerea că fantomele sunt reale, iar acesta ţine de o anumită construcţie teologică extrem de populară, cum că moartea nu e sfârșitul.

Fantomele și nemurirea sufletului

Moartea nu este învăluită în prea multe certitudini, de aici și teama de neant care domină existenţa umană. Paradoxal, dar fantomele au apărut ca o formă de alimentare a speranţei în continuarea vieţii. Chiar ostile fiind, ele conferă siguranţa că existenţa umană nu se termină aici.

„Celor mai mulţi dintre noi nu le place ideea morţii. Chiar dacă găsim ideea de fantome și spirite înfricoșătoare, într-un context mai larg ele oferă dovezi pentru supravieţuirea sufletului”, afirmă cu convingere Christopher French.

Aici este problema. Până și teoria despre conservarea energiei a lui Einstein este invocată ca argument că sufletul este nemuritor, prin urmare fantomele ar fi reale. „Ce se întâmplă cu energia oamenilor când mor? Dacă ea nu poate fi distrusă, acest lucru înseamnă, conform lui Einstein, că se transformă într-o altă formă de energie. Ce este această nouă energie? Ar putea fi o fantomă?” se întreabă cercetătorul John Kachuba, citat de LiveScience.

Sufletul care ne joacă feste

De fapt, mulţi vânători de fantome pretind că pot detecta câmpurile energetice create de fantome. În schimb, LiveScience susţine că, deşi procesele metabolice ale oamenilor generează un curent electric de joasă intensitate, acest lucru nu se mai întâmplă după moarte. Și ce se întâmplă cu această energie pe care unii se grăbesc să o aducă ca dovadă a existenţei sufletului? În opinia specialiștilor, atunci când sursa de energie încetează, se opreşte şi curentul electric, la fel ca un bec care nu mai luminează dacă apăsăm pe întrerupător.

Este foarte provocatoare punerea în opoziţie a celor două perspective. Una paranormală, susţinută și de concepţia tradiţională despre nemurirea sufletului, și cealaltă știinţifică, mai puţin populară în rândul populaţiei. Surprinzător însă, această ultimă perspectivă are susţinere consistentă în percepţia biblică despre nemurire. În ansamblul ei, Biblia susţine că omul decedat intră în starea de inconștienţă și nu într-o continuare a vieţii într-o altă sferă sau cu o altă compoziţie chimică. Este, pur și simplu, o intrare în inexistenţă până la momentul în care Dumnezeu va decide învierea.

Convingerea că fantomele există constituie un argument în privinţa riscului pe care îl implică credinţa în nemurirea sufletului. Este doar una dintre variaţiile unui concept sosit pe filieră greco-romană, dar pătruns cu succes în teologia creștină. Strigoi, vârcolaci, stafii se adună în grup pentru a ne convinge că moartea nu este capătul drumului, ci doar momentul trecerii într-o altă existenţă. Nemurirea sufletului constituie o platformă care facilitează credinţe și convingeri absurde și lipsite de consistenţă biblică.

Creșterea numărului persoanelor care cred în paranormal nu este decât efectul unei mentalităţi care nu a avut răbdare în faţa morţii, care a vrut să o învingă prin trecerea într-o altă sferă existenţială.  Drept urmare, Însuși Dumnezeu a fost scos în afara jocului vieţii și al morţii, iar credinţa în fantome este doar oglindirea acestei victorii artificiale. Dincolo de speculaţiile umane, există șansa înfrângerii morţii pe care Divinitatea a promis-o celor care au răbdare și așteaptă.