Zi istorică la Vatican: papa cere iertare în numele preoţilor pedofili

851

„De ceva vreme, inima mea e cuprinsă de durere și suferinţă.” Așa și-a început luni slujba papa Francisc, care s-a întâlnit pentru prima dată cu victime ale abuzului sexual al preoţilor. În cadrul întâlnirii, papa a adresat cele mai vehemente acuzaţii de până acum.

Acuzaţiile au fost îndreptate către cei care au abuzat sexual minori, dar papa a fost foarte vehement și cu privire la cei care au mușamalizat totul. Papa a spus că cei din urmă „au provocat o suferinţă și mai mare” victimelor atunci când nu au făcut dreptate și vor fi trași la răspundere pentru faptele lor.

Gravitatea faptelor preoţilor pedofili nu se rezumă la violarea inocenţei copiilor și la încălcarea vocaţiei de preot, ci se poate asemăna cu formarea unui cult al sacrilegiului, a menţionat papa. „Copiii, fete și băieţi, au fost încredinţaţi preoţilor ca aceștia să-i aducă la Dumnezeu. Şi acei preoţi i-au sacrificat idolului propriei senzualităţi”, a mai spus pontiful, citat de The Guardian.

În cadrul slujbei de luni, papa și-a cerut „cu umilinţă” iertare în faţa lui Dumnezeu și a celor prezenţi pentru păcatele comise de preoţi. „Implor iertarea voastră pentru omisiunea liderilor Bisericii, care au tratat necorespunzător acuzaţiile făcute de membrii familiilor celor abuzaţi sau de victime.”

La slujba oficiată la reședinţa Sfânta Marta de la Vatican au participat și șase victime ale abuzului sexual din Irlanda, Marea Britanie și Germania, pe care papa le-a invitat. După slujbă, acesta a discutat cu fiecare o jumătate de oră în particular.

Iertare care (nu) schimbă lucrurile

Scandalul abuzurilor sexuale datează din anul 2000, dar faptele au fost comise cu mai multă vreme în urmă, preponderent în perioada anilor ’60-’70, în ţări precum Irlanda sau Statele Unite. În urma acestor abuzuri, mulţi copii au suferit traume serioase, iar unii chiar s-au sinucis, menţionează RFI. Papa a admis că aceste consecinţe „apasă conștiinţa Bisericii”.

Organizaţiile care luptă ca victimelor abuzurilor sexuale să li se facă dreptate cred că simpla iertare pe care papa a cerut-o victimelor nu schimbă prea mult situaţia, iar ceea ce așteaptă ei este luarea de măsuri concrete. Papa va fi judecat după faptele, nu după spusele lui, a lăsat să se înţeleagă reprezentantul unei astfel de organizaţii.

Prima măsură care ar arăta că Biserica Catolică chiar e dispusă să îndrepte greşelile ar fi desecretizarea arhivelor ei și condamnarea legală a celor care au comis astfel de fapte. O astfel de decizie ar scoate la iveală multe cazuri de abuz, probabil şi în dreptul unor prelaţi de la nivel înalt, iar Biserica nu pare dispusă să-şi distrugă în aşa măsură imaginea. Sau cel puţin aşa a fost situaţia până acum.

Din spatele cortinei

Scuzele papei vin pe fondul excluderii din Biserică şi a începerii urmăririi penale în cazul unui fost ambasador al Vaticanului în Republica Dominicană, acesta fiind oficialul de la nivelul cel mai înalt al Bisericii investigat până acum. Mulţi au sesizat că ocaziile prin care se promit măsuri, ca cea de acum, vin imediat după astfel de scandaluri. Apoi totul devine ca mai înainte.

Tocmai de aceea mulţi au negat sinceritatea scuzelor papei, pe care le-au considerat doar instrumente de relaţii publice. Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, a declarat însă că toţi aceia care ar fi văzut recunoștinţa și emoţia cu care au ieşit de la papă cele şase victime, aşa cum a făcut-o el, nu s-ar mai îndoi.

Marie Kane, una dintre cele şase victime prezente la Vatican şi singura care şi-a dezvăluit identitatea, susţine declaraţia lui Lombardi. „Am simţit că vine din inimă. Mie mi s-a părut foarte sincer şi cred că îi părea rău”, a spus Marie despre atitudinea papei.

Marie a mai dezvăluit un lucru, citat de Huffington Post, care întunecă întreaga situaţie. Atunci când l-a rugat pe papă să îl excludă pe cardinalul irlandez Sean Brady pentru modul în care a tratat cazurile de abuz, singurul răspuns al papei pentru Marie a fost: „E dificil să faci astfel de schimbări.” Întrebarea majoră e dacă se vor face vreodată. Şi nu e nefondată. Pentru că întrebarea este susţinută de cei peste 50 de ani în care Biserica Catolică nu a făcut mari schimbări în privinţa rezolvării problemei abuzurilor sexuale.

https://www.youtube.com/watch?v=WHpmXXshUSI