Cum a ajuns Paștele prilej de distracţie

298

Săptămâna trecută, majoritatea americanilor au celebrat unul dintre evenimentele esenţiale ale creștinismului și iudaismului: Paștele. Deși este o sărbătoare religioasă, Paștele riscă să fie asimilat mai degrabă relaxării sau distracţiei. Observatorii fenomenului explică premisele acestei situaţii.

În timp ce 73% dintre americani se consideră a fi creștini, doar 41% au afirmat că intenţionează să participe la serviciile de închinare de Paște, potrivit unui sondaj derulat de către Life Way Research și efectuat pe un eșantion de1.060 de adulţi, cu două săptămâni înaintea celebrării Paștelui.

„Paștele și Crăciunul sunt ritualurile religioase cele mai celebrate ale credinţei creștine. Acceptarea de către Dumnezeu a jertfei lui Iisus Christos poate fi văzută în învierea Lui din morţi. Aceasta este ceea ce face ca Paștele să fie atât de semnificativ", a spus McConnell, directorul Institutului de sondare. Cu toate acestea, „în mod surprinzător, mulţi dintre cei care se numesc creștini nu au nicio intenţie de a merge la slujba de Paști ", a continuat el să precizeze pe marginea rezultatelor studiului.

În 2009, același institut de sondare a vieţii religioase a solicitat 1.200 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani să numească acele lucruri care au fost „foarte importante" în viaţa lor. Peste 60% au sugerat familia, 25% au menţionat prietenii, dar numai 13% au indicat spiritualitatea sau religia.

Acest element de distincţie dintre afirmarea credinţei și practica religioasă este constatat și de către analiștii de la USA Today. Aceștia concluzionează că relaţiile sociale au devenit o nouă formă de religie. Faptul se datorează perceperii Paștelui ca pe o formă de relaxare. Apelând la un joc de cuvinte, Cathy Grossman, jurnalist la USA Today, afirmă că americanii și-au consolidat obiceiul de a se raporta la evenimentele religioase ca fiind sărbători/vacanţe („holidays"), și nu zile sfinte („holy days"). În opinia autoarei, acești oameni au redefinit pur și simplu spiritualitatea, concentrându-se pe relaţiile cu cei care se află la aceeași masă cu ei, investind timp și împărtășind valori comune cu cei mai apropiaţi membri ai familiei.

Paștele, celebrare sau fericire de primăvară?

Aceeași constatare o face și Esther Fleece, care a petrecut trei ani de specializare în relaţionarea cu tinerii din poziţia de colaborator al organizaţiei conservatoare Focus on the Family. Ea este convinsă că „relaţiile au înlocuit religia pentru mulţi creștini". Fiind devotată religiei ei, a afirmat că în acest an își va invita prietenii să vină cu ea în duminica Paștelui. „Totuși, mulţi nu vor veni, căci nu au nevoie de acest eveniment", a conchis ea.

Conform unui studiu efectuat de Gallup în 2008, care a urmărit fericirea oamenilor în fiecare zi timp de un an, în poziţiile de vârf s-a situat Duminica Paștelui. Acesta este un rezultat ce derivă din tendinţa de socializare care și-a pus amprenta asupra evenimentului, adunarea în jurul unei mese generând sursa de fericire. Deoarece tensiunea nu este convenabilă stării de bine interior, mulţi preferă să îl excludă pe Dumnezeu din conversaţiile ocazionate de această sărbătoare. Astfel, Paștele devine mai puţin o zi de celebrare a mântuirii din păcat, cât mai mult o dorinţă de experimentare a bucuriei de primăvară.

Care este tendinţa în România?

99% dintre români obișnuiesc să sărbătorească Paștele, iar 75% merg la slujba de Înviere, se arată într-un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare si Strategie (IRES), publicat în 2002 de către HotNews. La întrebarea cât de importante sunt tradiţiile de sărbători, 61% au răspuns că sunt foarte importante, iar 31% că sunt importante. Aceste date statistice asociate cu cele care menţionează că 89% dintre români se consideră a fi religioși, însă doar 33% s-au spovedit și numai 10% au ţinut postul integral, indică aceeași discrepanţă dintre afirmarea religiei și practicarea ei.

Deși, din punct de vedere statistic, situaţia în România este mai bună decât cea americană în ceea ce privește ponderea celor care declară că vor merge la slujba de Înviere, doar 59% dintre respondenţi intenţionează să meargă și la slujba religioasă din Duminica Paștelui. Din această perspectivă, se poate constata același trend descendent existent între afirmarea formei religioase și esenţa ei concretă.